...te sa afle aceste legi. In acest domeniu stiinta nu era capabila insa sa dea raspunsuri sigure, absolute. HYPERLINK http.henry-davis.comMAPSAncient20eb20PagesAncientL
.html tt outside INCLUDEPICTURE http.astronomynotes.comhistoryoldgreek.gif t MERGEFORMATINET Harta lumii, pe vremea poetului Homer sec.VIII I.e.n.si a istoricului si geografului Hecateus din Millet sec.VI i.e.n.Se pare ca primele preocupari astronomice au apartinut unuia din cei sapte intelepti ai Greciei antice, savantul si filozoful Thales din Milet 625 547 i.e.n. care a ramas in istorie prin prezicerea unei eclipse de Soare. Thales considera ca apa este elementul primar in Univers. Mai tarziu matematicianul si filozoful Pitagora din Samos 582 507 i.e.n. este cel care numeste cerul cosmos si declara ca Pamantul are forma sferica. Filozoful Parmenide din Eleea 515 440 i.e.n. sustinea si el teoria sfericitatii Pamantului si afirma ca Luna miscandu-se in jurul Pamantului ilumineaza noptile cu o lumina imprumutata . Numele lui Pitagora este retinut de istoria astronomiei pentru ca a fost primul matematician care a ajutat, prin teoremele sale, la dezvoltarea astronomiei ca stiinta. Teorema lui Pitagora a fost extrem de utila in calculul distantelor astronomice. Totusi prima teorie cosmologica importanta ii apartine savantului si filozofului grec Aristotel 384 322 i.e.n, discipolul lui Platon, care considera ca in centrul Universului se afla Pamantul, sferic si invaluit de mai multe sfere concentrice primele trei sfere sunt formate din cele trei elemente fundamentale apa, aerul si focul. Ultima sfera este invaluita de alte sapte sfere cristaline, in care sunt fixate cele sapte planete cunoscute, in ordinea urmatoare Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter si Saturn. Dincolo de ultima sfera cristalina se afla firmamentul cu stelele fixe, aflat in miscare permanenta. Permanenta miscare a stelelor reprezenta in conceptia lui Aristotel agentul motor primordial primum movens, iar miscarea lor era comunicata mecanic si sferelor din interiorul sistemului. Pentru a evita interferenta miscarii sferelor, Aristotel considera ca intre sferele planetelor se afla alte sfere compensatoare, care se rotesc uniform in jurul aceleiasi axe, dar in sens invers cu primele. In acest fel, cele 56 de sfere din care este compus Universul asigura perpetuitatea miscarii si imposibilitatea existentei vidului, fiecare sfera aderand cu cea imediat invecinata. Conform lui Aristotel, corpurile din sfera Lunii si cele din sferele urmatoare se compun din al cincilea element, de natura eterica, subtila quintesenta care asigura continuitatea infinita a miscarii sferelor ceresti. Desi permitea explicarea unor fenomene, modelul cosmologic al lui Aristotel nu putea explica de ce planetele se afla la distante diferite de Pamant si nici neuniformitatea eclipselor.Astronomul Aristarh din Samos 310 230 i.e.n., discipolul lui Straton din Lampsakos, este considerat precusorul lui Nicolaus Copernic pentru ca in tratatul sau Despre dimensiunile si distantele Soarelui si Lunii afirmase ca stelele fixe si Soarele raman imobile, iar Pamantul se roteste in jurul Soarelui, descriind un cerc, Soarele aflandu-se in centrul orbitei . Aristarh a descoperit prima metoda de calcul a distantei relative dintre Pamant si Soare si dintre Pamant si Luna. Ipoteza heliocentrica a lui Aristarh a fost insa respinsa de toti marii astronomi greci care i-au urmat Arhimede, Apollonios din Perga si Hiparchos cu o singura exceptie, Seleucos sec. II i.e.n..In sec.II i.e.n. cel mai important astronom grec a fost Hiparchos din Niceea c.190 c.125 i.e.n., care a introdus subdiviziunea hexazecimala a cercului in 360 de grade, a gradului in 60 de minute, si a minutului in 60 secunde, asemeni vechilor babilonieni. Hiparchos a folosit instrumente construite chiar de el pentru observatiile sale astronomice dioptru, astrolab, sfera armilara, planetariul, sfera stelelor fixe, care i-au permis efectuarea unor calcule stiintifice riguroase ale distantelor dintre astri si a longitudinilor. Hiparchos a scris un tratat de trigonometrie sferica, a descoperit proiectia stereografica si a intocmit tabele pentru urmatorii 600 ani, cu pozitiile zi de zi ale Soarelui, a recalculat datele producerii eclipselor, mai precis decat babilonienii si intervalele de repetitie ale fazelor Lunii lunatia. Hiparchos a determinat cu o precizie foarte de buna, ...
Download