...ui asupra unui fapt deloc neglijabil, dar din pacate de multe ori neglijat pasul decisiv, de la imaginea Universului oferita de simturile noastre - asa-numita conceptie geocentrica - la o imagine mai realista conceptia heliocentrica a fost facut de omenire pe baza observatiilor astronomice efectuate cu instrumente extraordinar de simple, aproape cu ochiul liber. Chiar si legile lui Kepler contemporanul lui Galilei, care sunt utilizate si astazi pentru a calcula cu anticipatie pozitiile pe care le vor ocupa planetele - in spatiu si pe cerul nostru - au fost descoperite pe baza observatiilor efectuate cu instrumentele de dinainte de Galilei pre-galileene. Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere pedagogic in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu cateva exemple. Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem or, cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la dispozitie instrumentele pe care le-am dori in astfel de situatii, in loc de a nu face nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ speram ca exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens. Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta importanta a relatiei sale ecologice cu lumea inconjuratoare. Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci - dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare, aerisite, cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui Rasaritul Soarelui sterge toate stelele de pe cer lumina deosebit de puternica a astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului numai Luna poate fi zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata deplasarea inceata dar continua a acestuia atat in sus cat si la dreapta. Miezul zilei este tocmai momentul in care Soarele ajunge cel mai sus dupa acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand spre dreapta pana cand apune fig. 1.10. Din expresia initiala la miez de zi a derivat amiazazi, iar apoi amiaza si miazazi amiaza indica momentul culminatiei Soarelui, iar miazazi punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord miazanoapte, diametral opus, indica directia in care se afla Soarele la miezul noptii. INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1f
igur1-10.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.10 Evident, o descriere atat de generala si aproximativa ca aceea de mai sus duce la ideea ca, la fel ca toti astrii, Soarele este fix pe sfera cereasca, participand,ca si acestia, la rotatia diurna a acesteia in jurul axei lumii. Este primul model matematic privind miscarea aparenta a Soarelui, care se impune atentiei noastre din acest model rezulta ca miscarea aparenta a Soarelui ar trebuie sa fie identica, in toate zilele. Dar, la o observare mai indelungata - si ceva mai atenta - se poate constata ca in diferite perioade ale anului Soarele se misca diferit pe cer, uneori mai jos, alte ori mai sus pentru un observator din emisfera nordica, situatia se prezinta ca in figura 1.11. INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1f
igur1-11.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.11In consecinta, modelul initial, al unui Soare fix pe sfera cereasca si participant la miscarea diurna a acesteia, nu este un model corect, observatiile aratand ca pozitia Soarelui pe sfera cereasca sufera variatii importante in cursul unui an. Evident, de aceste variatii se leaga schimbarea anotimpurilor, cu implicatii deosebite pentru viata oamenilor dintotdeauna au existat, deci, din timpurile preistoriei, motive puternice pentru o urmarire indelungata, sistematica, a mersului zilnic al Soarelui pe cer. Pare ciudat, dar o astfel de observare zile, luni si ani la rand intampina destul de multe piedici in multe locuri de pe Pamant innorarile sunt frecvente, uneori de lunga durata. Apoi, nu oriunde orizontul locului este liber de jur imprejur, pentru ca observatorul sa poata vedea si fixa exact punctele de rasarit si apus ale Soarelui. Din acest motiv, locul ideal pentru observarea sistematica a Soarelui este o campie foarte intinsa, insorita in cea mai mare parte a anului si - in acelasi timp - fertila, pentru a ingadui injghebarea asezarilor omenesti prospere. Istoria consemneaza doua astfel de locuri unde s-au dezvoltat in antichitate civilizatii puternice si durabile Mesopotamia, campia cuprinsa intre Tigru si Eufrat meso intre potamos rauri si Egiptul, campia fertilizata de revarsarile anuale ale Nilului. Nu intamplator, primele observatii astronomice sistematice au fost efectuate de caldeeni si babilonieini, locuitorii anticei Mesopotamii, caldeenii fiind renumiti ca astronomi pana tarziu in lumea antica. Datorita acestui fapt, caldeenii si babilonienii sunt considerati ca fondatorii astronomiei Egiptul antic si-a adus si el contributia la consolidarea si dezvoltarea astronomiei, iar civilizatia greaca a preluat cunostintele acumulate de caldeeni si babilonieni, dezvoltand astronomia, ca si matematica, pana la cel mai inalt nivel atins in antichitate.c. Cel mai simplu instrument astronomic Stralucirea Soarelui este prea puternica pentru ochii nostrii putem privi la Soare fara a fi orbiti doar cand el se afla aproape de orizont, lumina sa fiind in mare parte absorb...
Download