Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Observarea unui obiect opac luminat integral

...ta puternic de obiecte in toate directiile, sau seara, in incaperile bine luminate.a. Raza de lumina si raza vizualaReamintim ca traiectoria luminii, de la sursa pana la un punct oarecare, se numeste raza de lumina sau raza luminoasa intr-un mediu omogen si izotrop, razele de lumina sunt niste semidrepte.De aceea, studiul perceptiei vizuale este - in prima instanta - ... simpla geometrie, o geometrie a vederii, evident, dar o geometrie, deoarece se va referi la puncte, drepte, semidrepte si alte entitati geometrice. Mai reamintim ca vom numi raze vizuale acele raze de lumina care ajung in ochiul unui observator .Putem foarte bine considera ca raza vizuala este o semidreapta care pleaca din ochiul observatorului acest lucru nu va modifica prin nimic rationamentele pe care le vom dezvolta. Dar acest nou punct de vedere ne ajuta sa intelegem ca, implicit, ochiul nostru proiecteaza toate obiectele pe un fundal al vederii acest fundal este alcatuit din cele mai indepartate obiecte vizibile peretii incaperii in care ne aflam, peisajul inconjurator etc.. in plus, pentru ratiuni care deriva din modalitatea de focalizare a imaginilor pe retina ochiului, acest fundal este perceput ca un domeniu plan, perpendicular pe directia axei optice a ochiului in consecinta,Razele vizuale realizeaza proiectia centrala a obiectelor pe un plan perpendicular pe directia de vizare, numit planul vederii.Evident, planul vederii depinde de directia in care privim. El nu este, deci, unic putem spune ca planul vederii se deplaseaza odata cu deplasarea directiei de vizare a ochiului.b. Conturul unui obiect limbulConturul real al unui obiect este locul geometric al punctelor de tangenta dintre razele vizuale ale unui observator si obiectul respectiv. Conturul aparent este proiectia centrala a conturului real pe planul fundalul vederii. Forma conturului unui obiect depinde nu numai de forma obiectului respectiv, ci si de pozitia relativa a obiectului in raport cu observatorul.Este evident faptul ca deplasarea observatorului in raport cu obiectul duce la modificarea conturului observat. Simpla rotire pe loc a unui obiect va schimba conturul pe care acesta-l prezinta unui observator. Totusi, exista corpuri al caror contur nu se schimba in urma unei anumite rotatii sau chiar in urma nici unei rotatii ele sunt corpurile rotunde, sau de revolutie sfera este singurul corp care prezinta in toate directiile acelasi contur, un cerc.Aceste cazuri particulare sunt foarte importante in astronomie, deoarece foarte multe din corpurile cosmice accesibile noua au o forma apropiata de cea sferica. De altfel, in astronomie se utilizeaza un termen specific pentru conturul circular al unui astru - acest contur se mai numeste limb limbul Soarelui si limbul Lunii sunt vizibile cu ochiul liber, iar limburile planetelor mari sunt vizibile prin lunete sau telescoape. Aflati la mare distanta de un obiect, putem masura doar o marime care, la prima vedere, nu ne spune mare lucru despre dimensiunile reale ale obiectului respectiv este vorba de marimea unghiulara a acestuia, care este masura unghiului format de razele vizuale provenite de la extremitatile conturului obiectului respectiv. INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1F
igur1-22.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.22Daca obiectul privit nu este sferic, el va avea marimi unghiulare diferite pe directii diferite de exemplu, plopul din figura 1.22 prezinta observatorului o marime unghiulara verticala mai mare decat marimea unghiulara orizontala. in cazul obiectelor sferice, marimea unghiulara este aceeasi pe toate directiile si putem vorbi despre diametrul unghiular al obiectului respectiv.In astronomie, vorbim in mod curent despre diametrul unghiular al unui astru Soare, Luna sau planeta evident, conditia ca noi sa percepem limbul unui astru este aceea ca diametrul sau unghiular sa fie mai mare decat puterea de separatie a ochiului. in caz contrar, se spune ca astrul prezinta un aspect stelar aceasta denumire este justificata de faptul ca distanta pana la stele este atat de mare incat nici un instrument optic nu ne poate infatisa limbul unei stele. in acest sens, spunem ca toate stelele se vad - cu orice instrument - ca niste puncte de fapt, in functie de instrument, imaginea efectiv observata a unei stele este mai complicata, datorita fenomenului de difractie a luminii, dar eventualul disc care se observa in anumite conditii nu are nici o legatura cu limbul stelei, fiind un efect instrumental.Ochiul singur nu poate determina un diametru unghiular sau o distanta unghiulara. Dar, in anumite conditii, el poate compara doua astfel de marimi de exemplu, el ne arata ca diametrul unghiular al Soarelui este cam la fel de mare ca acela al Lunii intr-adevar, ambele au diametrul unghiular de aproximativ 30.Perceperea unui obiect luminat de o singura sursaIn sectiunea precedenta, deoarece obiectul era luminat din toate partile, in discutia privind aspectul aparent perceput de observator al obiectului nu avea de ce sa intervina vreo referire la pozitia surselor.In cele ce urmeaza, deoarece ne propunem sa discutam modul in care este perceput un obiect luminat de o singura sursa, va trebui sa luam in considerare trei elemente de baza obiectul luminat, sursa de lumina si observatorul. Evident, ne preocupa obiectele si sursele cosmice de lumina de aceea, vom considera doar cazul cel mai frecvent in astronomie - al obiectelor sferice - si vom presupune, in general, ca dimensiunile sursei sunt neglijabile, deci ca ea este punctuala.Existenta unei singure surse de lumina face ca, in general, o parte a limbului relativ la un observator dat sa se afle in umbra proprie a corpului. in aceasta situatie, observatorul va putea percepe doar o parte a suprafetei obiectului, cuprinsa intre limbul luminat si terminator.Introducere in geometria terminatorului aparent INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1F
igur1-23.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.24stim, din subcapitolele precedente, ca atat conturul cat si terminatorul unui obiect sferic sunt niste cercuri de pe suprafata obiectului daca, in plus, distantele sursa-obiect si obiect-observator sunt foarte mari in raport cu raza obiectului, putem considera, pentru simplificarea prezentarii, ca cercurile respective sunt cercuri mari ale sferei, deci au razele egale cu raza sferei, iar planele lor trec prin centrul acesteia.S-a mai demonstrat ca planul terminatorului este perpendicular pe directia sursa-obiect, iar planul conturului limbului este perpendicular pe directia observator-obiect.Prin urmare, limbul astrului se afla in planul vederii terminatorul real, al carui plan difera de planul vederii fig. 1.24, este orientat spre sursa, nu spre observator. INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1F
igur1-24.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.25Vederea observatorului proiecteaza, dupa cum stim, totul, pe planul fundalul vederii prin urmare, ea proiecteaza terminatorul real al obiectului pe planul li...
Download