... satelit natural, Luna, fara de care oamenii nu ar mai fi fost asa de visatori si romantici. Alaturi de Planeta Albastra se mai rotesc in jurul Soarelui alte opt planete, pe orbite proprii, respectand aceleasi legi. Cu exceptia lui Mercur si Venus, celelalte au un numar mai mare de sateliti decat Terra. In jurul stelei centrale se mai rotesc si alte corpuri ce formeaza materia neorganizata, cum ar fi cometele, asteroizii, meteoroizii etc. Omul a imbogatit si el materia aleatorie din spatiul interplanetar, construind sateliti artificiali, sonde spatiale, rachete cosmice si de curand statii si laboratoare orbitale. Soarele cu tot ce se roteste in jurul lui formeaza Sistemul Solar. Departe, la distante inimaginabile se afla alte stele asemanatoare Soarelui nostru. Acestea la randul lor formeaza diferite tipuri de sisteme stelare. Deoarece distantele cosmice sunt foarte mari, incat mintea omeneasca nu le poate percepe, astronomii folosesc alte unitati pentru a le masura unitatea astronomica distanta medie Pamant-Soare, egala cu aprox. 149,6 milioane km, anul-lumina distanta strabatuta de lumina, cu viteza v300 mii kms, intr-un an, egala cu 9,46 mii de miliarde km si parsecul egal cu 3,26 a.l.. Forta de atractie universala a grupat stelele in sisteme complexe numite galaxii. Cele peste 6000 stele vizibile de pe Pamant, pe intreg cerul cu ochiul liber, precum si Soarele fac parte din Galaxia Noastra numita Calea Lactee. Ea are forma unei spirale, cu diametrul de aprox. 100 mii a.l., iar grosimea de numai 15 mii a.l. Masa galaxiei este de 140 miliarde ori mai mare decat masa Soarelui. In realitate numarul de stele din galaxie depaseste 150 miliarde, dar noi vedem doar cateva mii din cauza distantei mari si a stralucirii reduse a acestora. Sistemul Solar este situat intr-o margine, in Bratul Orion, la o distanta de aprox. 28 mii a.l. fata de centru. Galaxia a primit numele de Calea Lactee datorita benzii de stele vizibila pe cer, asemanatoare cu o dara de lapte varsat, care nu este altceva decat proiectia nucleului si a discului galactic vazute din profil. In interiorul galaxiei stelele sunt grupate in alte sisteme. Un numar infinit de mare de stele batrane, rosii formeaza nucleul galactic. Acesta este de fapt o sfera imensa fata de care dimensiunile stelelor pot fi considerate neglijabile. Alte stele rosii formeaza roiuri globulare, aglomerari cu forma sferica ce contin peste un milion de stele. Exista cam 150 de astfel de roiuri in Calea Lactee, iar majoritatea sunt dispuse sub forma unui halo urias care inconjoara intreg discul galactic ex. Omega Centauri, M13 din Hercules etc. Acest disc consta intr-un numar de brate ce pornesc din nucleu, dand galaxiei aspect de spirala. Aceste brate sunt alcatuite din stele tinere, albastre, dar si din materie interstelara. Printre stele exista niste nori imensi de gaze, in special hidrogenul, precum si pulberi si praf. Norii au primit denumirea de nebuloase, care la randul lor se clasifica in mai multe tipuri. Exista nebuloase difuze care vazute prin instrumente optice au aspectul unei pete cetoase, cel mai evident exemplu fiind M42, Nebuloasa Orion, cat si nebuloase obscure care au aspectul unei pete intunecate pe un fond luminos al cerului, ca ex. Nebuloasa Cap de Cal, un nor din vasta M42. Aceste nebuloase sunt adevarate incubatoare in care iau nastere noi stele printr-un proces indelungat si complex. Al treilea tip il reprezinta nebuloasele planetare. Acestea au aspectul unui inel cu o stea in centru. Spre deosebire de cele difuze si obscure, aici o stea in ultimul stadiu de viata emite gaze si praf care formeaza inelul. Astfel de corpuri sunt Nebuloasele Dumbell, Helix, Ochiul Pisicii etc. Pe langa acestea mai exista in bratele galaxiei si roiuri deschise de stele tinere. Sunt asemanatoare celor globulare, doar ca numarul de stele componente este foarte mic. Ex. Closca cu Pui, Caseta cu bijuterii, Stupul etc. Ca materie neorganizata mai exista si vantul stelar, flux de particule emis in spatiu de catre stele, in urma reactiilor nucleare ce au loc in interiorul acestora. Calea Lactee se roteste in jurul propriei axe intr-un asa numit dans galactic, si o data cu ea si intregul Sistem Solar. O rotatie completa are loc o data la 225 ani terestri, un an galactic. Deci Soarele se afla exact in pozitia in care se afla acum, atunci cand pe Terra traiau dinozaurii. Dar in Cosmos mai exista si alte galaxii, cam cateva miliarde de astfel de sistem...
Download