Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Simtul Pipaitului - rolul pipaitului, cum pipaim

... lui simtim atingerea, mangaierea, prin pipaire putem de asemenea aproxima dimensiunile obiectelor, forma lor, fara sa le vedem, tot cu acest simt putem aproxima si greutatea lor, putem spune despre ceva ca este dur sau moale, cald sau rece si daca ne provoaca sau nu durere. Contribuie si la orientare, adica sa fim constienti si cu ochii inchisi de pozitia oricarei parti a corpului.Pe langa acestea pipaitul este folosit si in cazul in care se porneste o alarma timpurie, receptorii de caldura si de durere atentioneaza adesea creierul de pericol mult mai repede decat acesta constientizeaza, astfel ne putem apara imediat, de exemplu ne retragem mana daca atingem o suprafata fierbinte si astfel scapam de arsuri mai grave.Functionarea simtului tactil a fost cercetat indelung. Atunci cand cercetatatorii au descoperit pentru prima oara ca pipaitul se bazeaza pe capacitatea de a receptiona stimuli de la diferiti corpusculi sau terminatii nervoase, au crezut ca o singura terminatie nervoasa este excitata de un singur fel de stimul- de exemplu durere, apasare, cald, rece. Aceasta explicatie a fost repede confruntata cu multe contradictii. Este adevarat ca unele terminatii sunt mai sensibile la anumite tipuri de excitatii, dar s-au gasit si terminatii nervoase care reactioneaza la mai multe tipuri de stimuli, si s-a descoperit ca nu erau chiar independenti intre ele. In plus, senzatiile corespunzatoare unor corpusculi terminali erau doar cateva din cele ce puteau fi receptionate.Urmatoarele cercetari au clarificat ca orice terminatie nervoasa sau corpuscul are propria sa zona receptoare pe piele- acea portiune care prin stimulare excita nervul respectiv. Aceste zone receptoare se intrepatrund intr-o oarecare masura, astfel daca exercitam o presiune pe un punct definit al suprafetei pielii, in acelasi timp se produce o excitatie in mai multi nervi senzitivi. Pe langa aceasta, nervii pot fi stimulati la fel si prin excitarea zonei receptoare cu caldura sau presiune.TRANSMITEREA MESAJELORFibrele nervoase care pornesc din corpusculii terminali din piele sesizeaza multe feluri de excitatii, dar numai cele cauzate de temperatura si presiune sunt destul de puternice ca sa poate fi detectate de creier. Atat temperatura cat si diferentele de presiuni stimuleaza frecvent fibrele, si aceste excitatii ajung mai devreme in sistemul nervos central. Creierul deosebeste tipul excitatiei dupa viteza de propagare a acesteia. Informatiile tactile ajung in sistemul nervos central prin nervii senzitivi corespunzatori.Sensibilitatea unor zone receptoare este determinata de densitatea terminatiilor nervoase din zona excitata a pielii. Astfel se distinge pe limba varfurile ascutite a doua creioane ca doua senzatii distincte chiar daca distanta dintre ele este doar de 1 mm. Pe spinare insa distanta dintre ele trebuie sa fie cel putin 50 mm ca sa le putem distinge separat. S-au facut multe experimente pentru a stabili daca anumite fibre nervoase transmit anumite excitatii. Anumite fibre nervoase transmit informatia doar daca pielea este ranita, incalzita, impunsa, etc. Insa acest lucru nu este determinat de corpusculul terminal ci de modelul impulsurilor din fibrele nervoase care formeaza o cale de transmitere a informatiei tactile de la corpusculii terminali la creier. Desi unele tipuri de terminatii nervoase sunt mai sensibile la anumiti stimuli de presiune externa, in prezent, majoritatea specialistilor sunt de parere ca viteza de propagare a stimulilor si distributia lor intre diferitele fibre nervoase, definec modelul care este perceput de creier drept o anumita senzatie. Deoarece simtul tactil este foarte sensibil, el poate compensa lipsa altui simt. Cel mai bun exemplu in aceste sens este sistemul Braille prin care nevazatorii pot citi cu varfurile degetelor. IDEI PRINCIPALEPIPAITULROLUL PIPAITULUICUM PIPAIMTRANSMITEREA MESAJELORBIOGRAFIEMANUALUL PIELIIARBORELE LUMIIMANUAL DE BIOLOGIE CLASA A XI-AIDEI PRINCIPALEPIPAITULROLUL PIPAITULUICUM PIPAIMTRANSMITEREA MESAJELORBIOGRAFIEMANUALUL PIELIIARBORELE LUMIIMANUAL CLASA A XI-A DE BIOLOGIEPLIANT DE INGRIJIRE A PIELII fpqtgy iiiiii56CJ4CJ456CJH56CJ56CJ56CJ 56CJ8!a !efqraaaaaaaaaaaaaaa aaFaaaaaaaa,itssaabcdefgxy FaaaaFaa Faa à!ia0i0NormalsHmHsHtHiHeading 1aia56CJHHeading 2aia56CJ8aiHeading 3aaia56CJ AiDefault Paragraph Font6Bi6Body Textaaaa56CJ aaa a!aefqr,itssaabcdefgxy...
Download