... bine vizibile, inele anuale vizibile.Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal. Lujerii vigurosi, muchiati, glabri, bruni-maslinii. Muguri ovoizi, bruni-lucitori. Frunze lobate pana la penatfidate, cu 4-8 perechi lobi obtuzi sau rotunjiti, inegali separati prin sinusuri neregulate, glabre, pieloase, la maturitate. Flori unisexuate-monoice, cele femele lung-penduculate, dispuse cate 3-6 in ciorchine. Inflorire IV-V .Polenizare anemofila. Fructe, achene ghinda ovoidale, alungite pana la cilindrice 2-4 cm brune-galbui, in stare proaspata cu dungi longitudinale verzui caracteristice grupate cate 2-5 pe un peduncul comun. Cupa hemisferica, lemnoasa, cu solzi mici, ovati-triunghiulari, stransi alipiti, concrescuti, liberi numai la varf. Capacitate germinativa, 70-80. Fructifica o data la 6-10 ani. Prima fructific are, la 70 de ani, cand se afla in masiv si la 40-50 de ani, cand creste izolat. Poseda mare capacitate de regenerare vegetativa prin lastarire. Creste activ pana la 150-200 de ani, cu maximum intre 50-70 de ani. Longevitate 500-600 de ani, exceptional, 2000 de ani . Compozitie Chimic, scoarta contine acid cavercitanic 9-15, acid elagic, acid galic, acid nictanic, acid roburic, cvercina principiu amar, floroglucina, substante pectice, rezine, zaharuri, substante minerale . Lemnul contine pentozane, galactan, lignina, substante tanate, mici cantitati de ceruri si grasimi, substante minerale K, P, Ca, Mg, Fe, Si , Na . Industrie Lemn tare, elastic, rezistent, durabil in aer si apa. Utilizat in constructii civile, hidraulice si de masini, pentru grinzi, stalpi, piloti, traverse de cai ferate, lambriuri, parchete, doage, confectionarea mobilei de inalta calitate lemn masiv si furnire , in tamplarie, strungarie, lemn de foc. Scoarta , galele de pe frunze si coltanii fructelor tinere sunt folosite in tabacarie contin mult tanin 17-40. Fructele pot fi folosite in fabricile de spirt. Medicina Uz intern 1.Pentru tratarea de gastrita hiperacida, ulcer gastrodudenal, diaree, enterite, melene, hemoroizi, rinofaringita, faringita acuta si cronica decoct, din 2 lingurite de scoarta maruntita la o cana cu apa rece se fierbe 20-30 de minute se beau 2 cani pe zi, intre mese, neindulcitb decoct, din 2 lingurite cu pulbere de scoarta la o cana 250 ml de apa se fierbe 10-15 minute se lasa in repaus acoperit laracire se strecoara se beau 1-2 cani pe zi cafea, dintr-o lingurita de ghinda prajita si macinata se bea cate o ceasca neindulcita, dimineata, pe stomacul gol. Regleaza scaunul in diaree.Uz extern 1.Pentru tratarea hemoroizilor, degeraturilor, transpiratiei excesive a picioarelor si mainilor decoct, din 20-30 g scoarta maruntita la litru. Puternic astringent. Se aplica bai locale. 2.Pentru tratarea afectiunilor cavitatii bucale, durerilor de dinti, rino-faringitelor, faringitei acuta, cronica si arsurilor, degeraturilor decoct din 3-4 lingurite de pulbere de scoarta la o cana 250 ml de apa. Pentru gura se fac clatiri cu solutia pregatita. Pentru degeraturi se tamponeaza ranile cu vata inmuiata in solutie. Pentru rino-farin-gita, faringita acuta si cronica gargara de 2-3 ori pe zi, la temperatura suportabila. 3.Pentru combaterea transpiratiei la picioare, a rosaturilor de pantof,degeraturilor decoct din 10 g pulbere scoarta o lingurita la 100 ml apa. Se face baie la picioare, zilnic, cate una inainte de culcare 4.Pentru tratarea hemoroizilor alifie, din 5 g pulbere de gale recoltate de pe frunze la 30 g untura de porc proaspata. Se aplica unguentelocale. 5.Pentru tratarea gingivitelor tinctura din macerarea a 10g gale la 100g alcool, timp de 10 zile. Zilnic se scutura de 2-3 ori sticla. Se strecoara. Se trage in sticle inchise la culoare. Se astupa cu dop. Sefolosesc 10-15 picaturi la o ceasca de apa rece temperatura camerei cu care se face gargara, se freaca gingiile si se clateste gura. Scoarta este inclusa in compozitia diferitelor ceaiuri Plafar. Cosmetica Pentru intarirea radacinii parului si oprirea caderii lui decoct din 4 lingurite cu pulbere de scoarta la o cana de apa 250 ml . Se tamponeaza radacina parului pe intreaga suprafata a capului, sau se fac bai si frectii saptamanal sau de doua ori pe saptamana. Recoltare Pentru utilizari medicinale, scoarta Cortex Quercus se recolteaza numai in parchete pe masura taierilor. Perioada optima este martie-aprilie. Se desprinde numai scoarta neteda a ramurilor de 3-5 ani, cu grosimea pana la 10 cm. Se usuca la soare. Pe ploaie se adaposteste. Uscarea artificiala se face la 40-50 C. Apicultura Specie melifera. Furnizeaza albinelor culesuri de polen si mana. Mana contine 62-64 zahar. Cantitatea miere de mana 20 kgha. Pondere economico-apicola mijlocie. Mana este produsa de licanida bruna a cojii de stejar Lachnus roboris . Etapele de secretie a manei sunt 20 iun.-10 iul. si 10-30 sept., in raport de conditiile stationale in evolutia timpului. Silvicultura Specie de interes forestier. Produce lemn de calitate superioara.Specie de baza in alcatuirea perdelelor de protectie. Zootehnie Ghindele pot fi utilizate la hrana porcilor.Protectia mediului Prin puternicul sau sistem radicular, reprezinta solutia optima pentru punerea in valoare a potentialului mineral si hidric al solului, asigurand optimizarea regimurilor hidrologice si un drenaj biologic de mare eficienta in statiunile cu exces de umiditate.Ornamental Remarcabil prin dimensiunile impresionante. Atractiv prin port si masivitate. Specie de baza in constituirea masivelor paduroase in stil peisajer din parcuri, in grupari monumentale in poieni. Inmultire prin seminte. Subspecii STEJARUL BRUMRIU Quercus pedunculifloraArbore indentificat in Romania in 1936, cu areal intins in silvostepa unde formeaza arborete pure sau in amestec. Se mai numeste gantoi, slodun.Vegeteaza bine pe cernoziomuri levigate sau pe dune cu sol nisipos, afanat, suficient de reavan. Iubitor de caldura, rezistent la seceta, uscaciunea solului si atmosferei.. Specie de baza deosebit de valoroasa in padurile de silvostepa ale Olteniei, Munteniei, Dobrogei. Raspandit in Peninsula Balcanica, nordul Asiei Mici, Caucaz, Crimeea. AlCTUIRE Radacina pivotant-trasanta. Tulpina dreapta, inalta pana la 25-3035m. Scoarta cu ritodom gros, adanc-crapat, aparut de timpuriu. Lemn cu durament brun-rosiatic, alburn galbui-rosiatic, raze medulare mari, bine vizibile, inele anuale vizibile. Frunze variabile ca forma, cu latimea mai mare la mijloc sau spre varf, iar lobii mijlocii aproape perpendiculari pe nervura mediana, pe fata superioara verzi-intunecat, pe cea inferio...
Download