...tidoctrltftnbjtaenddoctnoxlattoyentexpshrtntnoultr
lspctdntblnsbdbtnospaceforulthyphcaps0tformshadetho
rzdoctdghspace180tdgvspace180tdghorigin1701tdgvorig
in1984tdghsho0tdgvsho0tjexpandtviekind1tviescale100
tpgbrdrheadtpgbrdrfoottnolnhtadjtbl tfet0Ittftnsep tpardtplain tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itchftnsep tpar SSIttftnsepc tpardtplain tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itchftnsepc tpar SSIttaftnsep tpardtplain tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itchftnsep tpar SSIttaftnsepc tpardtplain tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itchftnsepc tpar SStsectd tlinex0tendnheretsectdefaultcl Itheader tpardtplain ts16tql tli0tri0tidctlparttqcttx4320ttqrttx8640tpvparatphm
rgtposxctposy0taspalphataspnumtfaautotadjustrighttr
in0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itpar SSIttpnseclvl1tpnucrmtpnstart1tpnindent720tpnhangI
tpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
gItpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhangI
tpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
gItpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhangIt
pntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang
Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhangI
tpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang
Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhangI
tpntxtb SItpntxta SStpardtplain ts19tqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs40tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itbtf1tfs36tcf17 Natura in primejdietpar tpar tpar Stpardtplain tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itbtf1 tpar Stpardtplain ts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs28tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itf1tfs20 De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale.Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.tpar Stpardtplain tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itf1 Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.tpar ttab ttab ttab ttab ttab ttab ttab ttab ttab ttab tpar Stpardtplain ts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs28tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itf1tfs20 La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cat de cat sesizabile.La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante, cu exceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale tendash incepand cu Anglia tendash care au urcat primele in t93trenul industrializariit94, gratie in primul rand masinii cu abur.tpar Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.Sunt multi sau putini Exercita oare numarul lor cu adevarat o t93presiune demograficat94 asupra mediului inconjurator Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici.Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.tpar Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa adaugam ca, in fiecare...
Download