...tviekind1tviescale100tpgbrdrheadtpgbrdrfoottsplytn
inetftnlytninethtmautsptnolnhtadjtbltuseltbalntalnt
blindtlytcalctbldtlyttblrtgrtlnbrkruletrsidroot1265
6061 tfet0tsectd tlinex0tendnheretsectlinegrid360tsectdefaultcltsft
nbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain ts15tqc tfi708tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0tpararsid12656061 tfs28tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen
p1048 Itbtfs32tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Antraxultpar Stpard ts15tqj tfi708tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0tpararsid12656061 Itfs26tinsrsid12656061 tpar Stpard ts15tqj tfi708tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0tpararsid12656061 Itf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Antraxul este o boalte3 infectfeioaste3 acutte3 , determinatte3 de Bacillus anthracis, afectte2nd teen mod primar animalele tbai teendeosebi ierbivorele , de la care poate fi transmis la om , sub doute3 forme principale cte3rbune extern sau cutanat forma uzualte3 tbai cte3rbune intern pulmonar , digestiv , meningian, de aparitfeie mai rarte3 .SItfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 tpar Stpard ts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0tpararsid12656061 Itfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 tpar SItbtitfs26tultinsrsid12656061tcharrsid12656061 tpar SItitfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 tpar Stpard ts15tqj tfi708tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0tpararsid12656061 Ititf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Istoric. Boala la animale a fost remarcatte3 de milenii. tcen secolele trecute au apte3rut epidemii teen mai toate tfete3rile , teendeosebi teen unele regiuni al cte3ror sol era intens contaminat cu spori de bacili cte3rbunotbai t84cte2mpiile blestematet94 din Frantfea. Maret 1752 tbai Chaussier 1780 au descris cte3rbunele cutanat la om . Agentul cauzal al cte3rbunelui este prima bacterie puste3 teen evidentfete3 de Pollender 1849 tbai apoi de Davaine 1863 . Bacilul cte3rbunos a fost izolat tbai descris de Koch teen 1876 . tcen 1880-1881 , Pasteur a preparat un vaccin cu gernmeni atenuatfei , cu care a vaccinat cu succes animalele expuse la antrax. tcentre 1895 tbai 1906 , a fost introdus teen terapeuticte3 serul anticte3rbunos .tpar SItitfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 tpar ttab ttab ttab ttab SItitf36tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Etiologietpar tpar SItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Bacillus anthracis genul Bacillus familia Bacilaceae este un bacil lung 3-8 microni lungime , grampozitiv , imobil , cu capetele tte3iate drept , izolat sau atbaezat teen lantfeuri scurte . tcen organism tbai pe gelozte3-ste2nge apare teenconjurat de o capsulte3. Nu este rezistent la cte3ldurte3 tbai la agentfei chimici moare teentr-o orte3 la 55. tcen afarte3 de SItitf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 forma vegetativte3,SItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid1
2656061 bacilul cte3rbunos dezvoltte3 spori, teenste3 numai teen prezentfea oxigenului sau expunere la aer. Sporii sunt extrem de rezistentfei, rte3mte2nte2nd teen organismul animal, teen produsele acestuia pte3r, piele sau teen pte3mte2nt timp de ani chiar 40 de ani, mai ales dacte3 sunt feritfei de luminte3. Astfel se explicte3 persistentfea contaminte3rii unor pte3tbauni teen anumite regiuni, unde vitele se infecteazte3 regulat. tcen laboratorul Institutului de igiente3 din Gotingen s-au gte3sit spori viabili, care au dezvoltat colonii dupte3 aproape 70 de ani de conservare. Pe frotiurile fixate tbai colorate, dupte3 metodele obitbanuite, sporii rte3mte2n viabili tbai virulentfei, dte2nd boala la tbaoareci. Sporii rezistte3 la cte3ldurte3 uscSItf45tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 atte3 la 150, timp de tbd-1 orte3 sunt distruSItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 tbai prin fierbere teen 10 minute. Sporii sunt distrutbai tbai prin formol 10,teen15 minute, teenste3 rezistte3 la solutfeii de sublimat sau de fenol 5.sunt mai sensibili la agentfei oxidantfei, fiind omorte2tfei teen 15 minute de o solutfeie SItfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 4 de MnO4SItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 K tbai teentr-o orte3 de o solutfeie 4 de peroxid de hidrogen.tpar SItitfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Sensibilitatea la antibiotice. SItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Bacilul cte3rbunos este sensibil la SItitf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 penicilinte3, tetracicline, cloramfenicol cu variatfeii pentru unele tulpini, ampicilinte3, eritromicinte3, kanamicinte3, tbai gentamicinte3. SItfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Este moderat sensibil la SItitf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 streptomicinte3. SItfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 tpar SItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Morbiditatea la om este mare teen tfete3rile agricole tbai cu productfeie de animale, teen aceste tfete3ri 17100000 de locuitori Kenya, 25100000 de locuitori Portugalia. tcen tfeara noastrte3 morbiditatea prin cte3rbune este reduste3, scte3zte2nd mult teen ultimii ani 0,4100000 de locuitori, teen 1975 fatfete3 de 1,6100000 teen 1961. tcen tfete3rile cu caracter industrial, antraxul apare la muncitorii, care lucreazte3 cu produse animale pte3r, piei. Antraxul are un caracter de SItitf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 boalte3 infectfeioaste3 profesionalte3, SItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 afectte2nd pe lte2ngte3 zootehnicieni tbai agricultori, pe muncitorii care manipuleazte3 animale sau produsele acestora lte2nte3, piei, pte3r.tpar SItfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 tpar SItitfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Tratamentul antimicrobian SItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 reprezintte3 medicatfeia de bazte3. Antibioticul de electfeie este penicilina SItitfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 G SItfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 4 000 000-600SItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid1265606
1 0 000 U.24 de ore, timp de 7 zile. La cei sensibilizatfei la penicilinte3, se recurge la SItitf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 tetraciclinte3 SItfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 sau la SItitf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 eritromicinte3 SItf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 2-3 g24 de ore. tcen formele comune, medicatfeia antimicrobiante3 este suficientte3.tpar SItitf37tfs26tinsrsid12656061tcharrsid12656061 Serul anticte3rbunos SItf37tfs26tinsrsid12656061...
Download