... par a fi un singur os. Asa de exemplu, osul pereche al bazinului osul coxal este format de fapt din 3 oase portiune superioara este iliumul, partea inferioara, anterioara este pubisul, iar cea posterioara este ichiumul. La noii nascuti si la copii, aceste oase se pot deplasa putin unul fata de celalalt, dar pana la maturitate se osifica complet. O alta categorie importanta a legaturilor interosoase este articulatia mobile, dar masura miscarii este variabila. Cea mai mare articulatie a organismului nostru, articulatia genunchiului de exemplu functioneaza ca o balama permite miscarea inspre inapoi a gambei, dar nu permite miscari laterale si orientate inainte. La fel functioneaza si articulatiile degetelor. Articulatia coxo-femurala, dintre osul bazinului si femur, este insa o articulatie numita sferica, sau libera suprafata sferica a capului articular al femurului se potriveste in cavitatea articulata a bazinului. Aceasta structura determina o mobilitate deosebita a articulatiei, permitand miscari ample inainte, inapoi si lateral. La fel este si articulatia umarului intre humerus si spata. Articulatiile coloanei vertebraleColoana vertebrala umana e formata din 26 de oase separate vertebre acestea sunt unite prin articulatii. Vertebrele se deplaseaza putin fata de vertebrele invecinate, dar aceste deplasari mici, adunate la un loc determina o flexibilitate deosebita a coloanei vertebrale. Daca nu ar fi asa, nu apleca in fata, in spate sau lateral. La intalnirea capului si a coloanei vertebrale gasim un alt tip de articulatie. Datorita celor doua proeminente condili ale osului occipital care se potrivesc in cavitatile articulare ale primei vertebre, ne putem apleca inainte sau inapoi. Prima vertebra cervicala se numeste atlas dupa titanul din mitologia greaca. Atlasul, de forma unui inel, se potriveste cu a doua vertebra cervicala, axis. Articulatia dintre cele doua vertebre se numeste articulatie pivotanta, care permite rotirea capului la stanga si la dreapta. La fel functioneaza articulatia cotului, care permite rotirea antebratului. Cele mai simple articulatii ale scheletului sunt probabil cele in care o suprafata articulara aluneca spre cealalta. O asemenea articulatie este intre rotula si extremitatea distala a femurului, sau intre oasele carpiene. Oasele care se articuleaza in sa, se pot deplasa in directii diferite, dar nici unul nu se poate deplasa fata de celalalt os. O asemenea articulatie este intre osul metacarpian al degetului mare si oasele carpiene. Datorita acestei caracteristici ale articulatiei in sa, ne putem intoarce degetul mare spre palma. Fara aceasta capacitate, ne-ar fi foarte greu sa apucam obiectele. Numaratoarea oaselorCapul uman este format in totalitate din 29 de oase. Neurocraniul este compus din 8 oase acestea sunt bine sudate, pentru a proteja creierul sensibil la actiunile din exterior. Alte 14 oase intra in formarea fetei craniul visceral, in cele doua urechi mai exista cate 3 oscioare auditive, iar urmatorul si totodata ultimul os este mandibula. Cavitatile unor oase craniale reduc greutatea craniului. In formarea coloanei vertebrale intra 26 de oase. Cele 7 vertebre cervicale sunt urmate de 12 vertebre dorsale, iar acestea de 5 vertebre lombare late, puternice. Osul sacrum, situat intre oasele care formeaza bazinul, este alcatuit din sudarea a 5 vertebre sacrale. Ultima vertebra a coloanei este coccisul. Acesta era format initial din 4 oase care s-au unit. Oasele care formeaza toracele sunt 25 la numar. Pe cele doua parti sunt aliniate una sub alta 12 perechi de coaste lungi si curbate, in centru fiind situat sternul. La extremitatea posterioara, coastele sunt in legatura directa cu vertebrele dorsale, iar in fata cele 10 perechi superioare de coaste se ataseaza de stern prin intermediul unui cartilaj. Oasele centurii scapulare, ale bratului, antebratului si mainii sunt in numar de 64, reprezentand aproximativ o treime din numarul total al oaselor corpului uman. In centura scapulara de o parte si de alta sunt situate cate o clavicula si o spata. Bratul este format dintr-un os, iar antebratul din doua oase lungi humerusul, respectiv radiusul si ulna prin aceasta anatomistii intelegand regiunea carpometacarpiana si regiunea falangelor este alcatuit din mai multe oase cele 8 oase carpiene, care asigura jocul incheieturii, cele 5 oase metacarpiene, cele doua falange ale degetului mare, respective cele 3 falange la restul degetelor in total 27 pe ambele parti. Centura pelvina si piciorul sunt formate din 62 de oase si acestea reprezinta aproximativ o treime din numarul total de oase. Osul pereche al centurii pelviene, impreuna cu osul sacrum al coloanei vertebrale formeaza bazinul. De aici in jos urmeaza femurul, rotula, tibia si fibula. In regiunea gleznei de o parte si de alta se gasesc cate 7 oase tarsiene, cate 5 oase metatarsiene si se termina cu cele 2 falange ale degetelor mari, respectiv cele 3 falange ale celorlalte degete de la picior. Structura interna a oaselorOasele organismului viu nu sunt deloc atat de uscate, albe si rigide, precum am putea crede vazand scheletele expuse in muzee. Osul viu este de culoare cenusie, fiind acoperit de o membrana rezistenta periost prin care patrund vasele sangvine si nervii destinati oaselor. Desi oasele par a fi compacte, in realitate sunt pline de mici cavitati. Sub periost urmeaza compacta osului, sau tesutul osos de tip Havers. Daca facem o sectiune transversala la nivelul unui os, in tesutul compact putem observa o multitudine de mici cercuri. Aceste asa-numitele canale Havers strabat longitudinal osul, avand rolul de a adaposti vasele si nervii care patrund din periost in os. In jurul acestor canale, in mici lacune osoase, sunt situate niste celule de dimensiuni microscopice celulele osoase sau osteocitele, care formeaza partea solida a osului. Stratul poros, buretos, ce se intinde sub tesutul compact, se numeste tesut osos spongios, cu toate ca si acesta este solid. In sfarsit, in interiorul osului, intalnim maduva osoasa. Aici este produsa marea parte a celulelor sangvine. II. MuschiiMuschii corpului uman se grupeaza in trei clase. Prima clasa este formata din muschii scheletici, adica muschii striati care se fixeaza pe schelet. Acestia sunt controlati de creier si impreuna cu oasele pe care se fixeaza cu tendoane, sunt responsabili de orice miscare voluntara, constienta, de la zambet pana la urcatul scarilor. A doua clasa este formata din muschii netezi. Numele lor la fel ca si in cazul muschilor striati provine de la structura lor microscopica. Rolul lor este realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne, de exemplu miscarile din intestin sau vezica urinara, care nu pot fi controlate constient, voluntar. Cea de a treia clasa este formata din muschiul care reprezinta cea mai mare parte din masa inimii, muschiul cardiac. Pozitia muschilorMuschii scheletici muschii striati se gasesc in intreg corpul uman ...
Download