Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Cum a aparut viata

... fata de cea nevie este autoconservarea. In sistemul individual are loc un continuu proces de autoreproducere a elementelor sale componente. Ca sursa energetica si plastica, la baza acestor procese sta metabolosmul, insusure esentiala a fiintei vii. Metabolosmul se realizeaza prin doua procese antagonice asimulatia anabolismul si dezasimilatia catabolosmul care sunt conditionate reciproc.Dar un sistem viu, ca sa eziste si sa se reannoiasca ontogenetic si filogenetic trebuie sa proprietatea de a da nastere unui sistem aproximativ identic cu el. Reproducerea este un proces specific materiei vii si se bazeaza pe insusirile exceptionale ale AND-ului de a se scinda in cele doua lanturi complementare, fiecare lant vechi functionanad ca matrita pentru sinteza catenei complementare.Un mare numar de ipoteze incearca sa explice modul in care s-au format aceste molecule organice. Cea mai veche este aceea a generatiei spontanee sau autogenezei, care a dominat timp se milenii gindirea omeneasca, cu dublul sau substrat materialist si religios. Teoriile moderne pledeaza cu dovezi comune si cu forta egala de convingere penru aparitia vietii fie exclusiv pe planeta noastra biogeneza, fie pe alte planete pansermia. Nu absenteaza nici ipotezele dupa care viata de pe Terra ar fi insamantata de fiinte extraterestre venite de pe planete cu civilizatii avansate exogeneza.Convingerea ca fiintele vii se pot forma si spontan, de la sine, a existat la toate popoarele, inca din antichitate.Aristotel considera ca viermii, larvele albinelor, capusele, licuricii si alte insecte se formeaza din roua, insectele ar lua nastere din humusul ogoarelor iar broastele si salamandrele din noroi inchegat. Potrivit savantilor epocii, gastele si ratele s-ar naste din scoicile marilor, care le rindul or ar fi luat nastere din fructele copacilor. Ideea s-a inradacinat atat de adinc incat carnea gastelos si a ratelor a in ceput sa fie considerata mancare de post, iar in 1215, papa Inocentiu alIII-lea a fost nevoit sa emita o bula papala in acest sens.In secolul al XVII-lea biologia era tot in acelasi loc ca si la inceputul mileniului. Dovada cea mai concludenta este reteta medicului belgian Van Helmont, pentru obtinerea soarecilor din boabe de grau invelite intr-o camasa murdara. Dupa 21 de zile, secretiile din camasa, fermentand cu emanatiile cerealelor, dau nastere la soareci vii.Cu greu se poate zdruncina o conceptie formata de-a lungul veacurilor.Insa Pasteur, un urma unor experiente stralucite si incontestabile, a dovedit ca microorganismele nu pot lua nastere din infuzii si solutii organice. Deasemenea, el a indicat izvoarele greselilor predecesorilor si contemporanilor sai. Astfel a fost respinsa ipoteza ca infuziile de putrfactie dau nastere la microbi si ca insasi putrefactia solutiilor respective se datoreste activitatii vitale a microorganismelor provenite din exterior. Pansermia parea singura teorie care sa includa oarecum noilor descoperiri ale lui Pasteur.Principalul argument al teoriei pansermiste este fasptul ca intr-o serie de meteoriti au fost descoperiti compusi ai carbonului si chiar particile organizate, asemanatoare algelor si microorganismelor terestre.Paralel cu pansermia se dezvolta o noua ipoteza, care nu are nevoie de probe cosmice, ci se sustine prin probe de laborator, ce reconstituie, in conditiile actuale, cum ar fi putut lua nastere viata pe Terra din propria ei protomaterie organica. Adeptii ei sustin ca izvoarele vietii noastre trebuie cautate in limitele planetei noastre.In1859 Darin publica Orogine Speciilor, care revolutioneaza stiinta istoriei vietii, oferindu-I sintetic, ratru principii fundamentale aspeciile nu sunt schimbaoare, apar si dispar bprocesul de evolutie se desfasoara fara intrerupere ctoate specille sunt divergentele unor linii evolutive de la stramos la comun si dschibarile evolutive sunt datorate selectiei naturale, iar variatiile retinute sunt doar cele folositoare speciei. Dificultatile lui Darin de a crea o imagine coerenta a dezvoltarii lumii vii pe baza conceptiei sale evolutioniste se datoresc imperfectiunilor cronicii geologice si, in primul rand, lipsei verigilor de legatura. Valul de cercetari vizand descoperirea acestor verigi declansat de publicarea Originii Speciilor, conduce la completarea treptata a golurilor din seria evolutiva. Fosilele redau tabloul istoriei vietii, ale carei personaje devin tot mai clare si mai nuantate pe masura sporirii informatiilor palentologice. Chiar in 1861 este descoprit primul exemplar din Archeopteryx. Dupa 1900 au fost descoperite si alte noduri filogenetice la granitele dintre clasele de nevertebrate si chiar vertebrate, cum ar fi Seymouria legatura dintre amphibieni si reptile sau Ichthyostega puntea dintre amphibieni si pesti crosopterigieniin prezent, teoria evolutionista cu cea mai larga adeziune este teoria sintetica a evolutionismului, care reuneste, pe principiul darinist al selectiei naturale datele geneticii, biochimiei, embriologiei, sistematicii, biogeografiei, ecologiei cu cele ale geologiei si paleontologiei.Contrar conce-ptiei dariniste, care vedea in evolutie un proces desfasurat individual, teoria sintetica trateaza evolutia drept un fenomen populational ce are loc prin selectia mutatiilor aprute in cadrul larg al populatiilor unor specii. Pornindu-se de la datele oferite de G.Simpson, s-au sinteizt proportiile timpului geologic, reducandu-de metaforic varsta pamatului 4,650 miliarde de ani la un an calendaristic. In aceasta transpunere cronologica, procariotele au aparut in jurul zilei de 5 mai, eucariotele la inceputul lui august, cele mai vechi animale multicelulare isi fac aparitia in ultimele zile ale lui octombrie, primii pesti apar in jur de 29 noiembrie, iar la 4 decembri primele vertebrate terestre, pe 8 decembrie reptilele ca pe 26 decembrie trecerea de la mezozoic la neozoic, ele sa cunoasca un dramatic declin intre timp au aparut mamiferele 12 decembriesi pasarile 19 decembrie, primul hominid Ramaphitecus apare in seara zilei de 30 decembrie, iar genul Homo la ora 2030 in seara ultimei zile a anului, specia carei apartinem, Homo Sapiens, desprinzandu-se numai cu 5 minute inaintea Anului Nou. CJCJSàBCstsaa,-iKLMNqrasaistHIQR...
Download