...tatea caracterelor ce pot fi direct observate la un individ constituie fenotip.Pentru a intelege bine notiunea de fenotip, precizam ca de la parinti nu se mostenesc caracterele ca atare, ci doar aptitudinea de a le exprima.Copii primesc de la parinti un genotip, adica un ansamblu de determinanti genetici care se pot valida sau nu dupa calitatea mediului in care traiesc si se dezvol-ta organismele.Deci, fenotipul poate fi redefinit ca rezultatul interactiunii genotip-mediu. Genele alele sunt asezate in pozitii corespunzatoare loci identici.Aceasta face ca doua gene alele sa nu se poata recombina, adica s nu poata fi intalnite in acelasi grup ligatural.Prin crossing-over ele trec intotdeauna una in locul celeilalte. In cromozomii celulelor diploide, in acelasi locus, pot exista aceeasi gena in doza dubla sau alele diferite ale aceleasi gene.Alelele aceleasi gene difera intre ele prin secvente nucleotidice si ca urmare, exresia fenotipica, desi apropiata, nu este identica. Daca intr-un locus, un organism diploid prezinta de doua ori aceeasi gen, el este homozigot pentru acel locus AA sau aa cand cele doua pozitii sunt ocupate de alele diferite, organismul este heterozigot Aa.In ceea ce priveste expresia fenotipica, genotipurile AA si Aa au fenotipul asemanator, iar cel aa ,unul diferit. Alelele unei gene apartinind unei celule diploide se pot afla, dupa modul in care realizeaza informatia, intr-o relatie de dominantarecesivitate.Aceasta inseamna ca numai o alela se mani-festa in fenotip gena dominanta perechea sa nu are posibilitatea de a functiona in prezenta primei gena recesiva.In situatia de homozigot, ambele gene ale cuplului exteriorizeaza functia in cea de heterozigot, gena dominanta este solicitata prioritar in structuralizarea fenotipului. Raportul de dominanta recesivitate trebuie inteles prin aceea ca acum va putea fi copiata doar informatia aflata pe sectorul ADN care contine gene dominante, ARN m organizand apoi sinteza proteinelor citoplasmatice. Dominanta se poate manifesta in masura diferitadominanta completa in care forma heterozigota Aa este similara celei homozigote dominanta AA dominanta partiala unde fenotipul heterozigot ia aspect intermediar intre cel al homozigotilor AA si aadominanta neregulata unde insusirile fenotipice la heterozigoti se manifesta dominant in unele conditii pe cand in altele, recesivcodominanta participarea fenotipica egala a celor doua alele. Cercetarea relatiilor dintre alele a pus in evidenta existenta uneori a mai multor alele pentru o gena alelism multiplu.Cu alte cuvinte, pentru un factor ereditar o gena nu exista doar o alternativa, ci locusul acesteia poate fi ocupat de alte gene diferite, alele cu ea alele multiple.Sunt notate cu simboluri ca a1,a2,a3, an.Ele privesc acelasi carac-ter caruia ii imprima numeroase variatii si au aparut in urma unor mutatii succesive, suferite de gena ancestrala.De exemplu, culoare rosie la Drosophila melanogaster poate fi asigurata de 16 stari alele ale aceluiasi factor genetic care determina culoarea diferita a ochilor la indivizi distincti.Presupunand gena , care produce exemplare cu ochii rosii drept gena originara, ea poate fi suplinita pe baza seriei alele de altele precum ochi purpurii, coral, ivoriu, albi etc. Procesul relatat poarta numele de polialelie.El poate sa apara in unele cazuri diferit de la o celula la alta, in interiorul aceluiasi organism, provocand aparitia de mozaicuri. Expresia fenotipica in situatia de alelism a doua gene depinde de gradul de exprimare a uneia sau alteia dintre ele.In cazul alelismului multiplu, heterozigotul poate sa semene cu homozigotul unul dintre ei, poate avea un fenotip intermediar sau poate sa se apropie de originar. Mai amintim, in fine, o realitate genica, genele hemizigote,gene cromozomiale care nu au in dreptul lor, pe cromozomul pereche nici o alela.Aici este vorba de cromozomi neomologi.Pot fi exemplificati prin cromozomii X si Y, formatiuni ce includ in structura lor sectoare neomoloage. Gena letala. Sunt cazuri cand alela mutanta este activa in stare heterozigota, interferand functiile produsului elaborat de alela omoloaga normala .In schimb, cand in genotip respectiva alela este in stare homozigota, efectele sunt dure, ducand la eliminarea produsului de conceptie inainte de nastere avort spontan.Asemenea gena este con...
Download