...e au fost mai bine studiate in ultima suta de ani merita amintite urmatoarele specii babuinii, macacii, cimpanzeii, urangutanii si gorilele. Aceste fiinte sociale traiesc in teren deschis, in cete formate din 10 pana la 100 de indivizi, stapanind fieacare un teritoriu de la 50-300 de hectare. Observatorii au remarcat un mare numar de posturi sau de grimase, insotite sau nu de sunete, care actioneaza in mod evident ca semnale sociale. Aceste gesturi si grimase se datoresc mobilitatii fizice extraordinare a maimutelor, ca si a puternicii dezvoltarii a muschilor expresiei faciale. Sutele de gesturi si posturi care au fost semnalate de numerosii cercetatori ai acestui grup de animale, care ne urmeaza pe scara zoologica pot fi asezate in teri mari categorii Gesturi si posturi care exprima relatiile din interiorul colectivitatiiCare insotesc dorinta de apropiere si colaborareCare preced agresivitatea in cazul incalcarii teritoriale sau atacului altor specii. In sanul colectivitatilor de maimute exista un sistem de ranguri destul de bine diferentiat exista un mascul dominant si masculi subordonati la fel si in grupul femelelor se instaureaza o anumita ierarhie. La unele specii de maimute, conducatorul, adica masculul dominant, nu e nici cel mai batran si nici cel mai intelept, ci cel mai artagos si mai agresiv. La gorile dominanta este o prerogativa a masculilor mai batrani care pot fi recunoscuti usor dupa blana cenusie pe spinare, de unde le vine numele de spinari argintii dat de triburile africane. Conducatorii intervin in galceve si in certuri, despart pe cei incaierati, folosesc un cod destul de agresiv de gesturi pentru a indica actiunile colectivitatii pornim in cautare de hrana , ne odihnim , nu faceti zgomot etc.. la randul lor femelele cat si masculii de ordin inferior nu iau parte la deciziile colectivitati, ci reactioneaza doar la comenziile generale care privesc imprastierea, adunarea si apararea colectivitatii. La hamandrili, maimute din familia pavianilor, care seamana la forma capului si la latrat cu un cainede aceea li se spune si maimuta cinocefale, biologul sovietic P. Pajaritkaia a remarcat chiar o forma de ritual al comportamentului de supunere Intalnind pe conducator sau pe un personaj de rang superior hamadrili executa cateva genuflexiuni si scot niste sunete asemanatoare unui oftat In colectivitate, de asemenea, hamadrili stiu sainteleaga si din priviri sau din gesturi . Privirile conducatorului cetei sunt la fel de eficace semnalele sonore. Ele actioneaa chiar de la o distanta respectabila. Secretul rezida in culoarea alba a pleoapelor. Cand isi ridica spancenele, semn de suparare, pleoapele se inchid si culoarea lor alba devine vizibila de departe . Printre cele mai tipice gesturi de apropiere si prietenie notam imbratisarea si tesalatul. Pentru a se saluta cimpanzeii se imbratiseaza ca aomenii. Tesalatul este insa cel mai tipic semnal al unei bune convietuiri. Zilnic maimutele isi pierd 1-3 ore cu acest ritual. La babuini, de pilda, parul este pieptanat cu carare , diversel particule fiind luate de pe supafata pielii si inghitite. Masculii dominanti sunt tesalati mai mult decat ceilalti, dar toti membrii unei cete au parte de aceasta ingrijire. Femelele se tesala mai mult intre ele si-si tesala si puii. Posturile agresive, de inspaimantare a dusmanilor sau rivalilor sunt foarte variate la maimute. Cimpanzeii si urangutanii bat cu furie cu talpile si-si arata dintii, macacii zgaltaie cu putere ramura unui copac, hamadrilii isi zbarlesc mantia lovind apasat cu laba in pamant. Insa cea mai inspaimantatoare manifestare simiesca, poate cea mai impresionanta dintre cele care caracterizeaza regnul animal o intalnim la gorile, atunci cand sunt iritate atunci cand vad un mascul stratain sau un om gorila se ridica in doua picioare si incepe sa bata cu pumnii in piept, in ritm de aproximativ 10 lovituri pe secunda si cu o asemenea forta incat ai senzatia ropotului unei imense tobe. In acelasi timp ea scoate un muget inspaimantator. In cazul intalnirii cu o gorila, cunoasterea ritualului de pace si de supunere e singura cale a omului de a scapa nevatamat. P. Schaller, un bun cunoscator al vietii gorilelor, a folosit intr-o intalnire intamplatoare in padurile africane cu un mascul tanar dar agresiv, gestul de beligeranta al speciei clatinatul capului si evitarea privirii furioase a maimutei. Intr-o comunicare facuta in anul 1962 la Universitatea din California el descrie acest uluitor numar in doi care a durat 10 minute dupa care gorila s-a indepartat linistita. S-a incercat sa se umanizeze anum...
Download