... genetice pure nu sunt intotdeauna la indemana de la inceput.Complet independente de incercarile despre care am vorbit pana acum sunt studiile lui danezului . Johannsen care a studiat variabilitatea fasolei frantuzesti o varietate de Phaseolus vulgaris. Numeroase linii pure care difera in anumite caracteristici cum este diferenta de marime, exista obligatoriu in aceasta varietate ce se autopolenizeaza. Aceste diferente sunt determinate genetic si devin astfel un element al genotipului. Dar pentru un numar de motive cum ar fi, de exemplu, pozitia pastaii si diferentele rezultate din aprovizionarea cu substante asimilate si cu alte nutrimente produc fiecarei plante sa creasca in proportii diferite. Distributia aceasta este cauzata de factori externi reprezentand un element al fenotipului care este obtinut prin combinarea unor caracteristici ereditare cu factorii de mediu.Johannsen a ales cel mai mic si cel mai mare tip de pastaie din variatia fenotipica a unei linii pure produsa prin cultivarea mai multor generatii pentru care nu a mai observat o schimbare a greutatii medii. O selectie in interiorul liniilor pure este fara efect vezi tabelul. Bazat pe aceste descoperiri Johannsen a legat termenii genotip si fenotip.Variatiile cauzate de mediu trebuiesc totusi luate in considerare cand intersectam valorile. Un exemplu va ilustra aceasta. E. M. East 1910 a intersectat o specie de grau cu spice lungi cu una cu spice scurte. Prima generatie a fost intermediara dar nu strict uniform. Cea de-a doua generatie a aratat variatii mai mari deoarece influenta factorilor de mediu si aparitia diferitelor genotipuri s-au suprapus. In aceste cazuri este imposibil sa identifici genotipurile direct.Rezultatele sunt cele obtinute de Johannsen in 1903, 1926.Relatia dintre greutatea medie a generatiei mama si a generatiei fiica la o varietate de fasole.greutatea boabelor mama greutatea boabelor fica categorii de greutate102030405060708090media20-115906311---43,8
30-1585322310912--44,540517175776956283243-44,250-4
57305521196514-48,960-1231302301684615251,970--5531
751806415256,0total5381701676225592818733247,92Echi
librul Hardy einbergSavantii Hardy englez si einberg german au putut demonstra ca frecventa homozigotilor si cea a heterozigotilor intr-o populatie ramane constanta timo de generatii daca anumite conditii sunt indeplinite. Legea omonima permite calculul teoretic al frecventei pe care o are un anumit in cadrul unei populatii indiferent de numarul de alele existente.Legile mendeliene pornesc de la doi parinti individuali impreuna cu descendentii lor. Problemele despre ereditate asa cum au fost descrise pana acum pot fi intelese numai sub anumite conditii. Ratii precum 31 pot fi cu greu descoperite in natura deoarece fiecare specie trebuie privita ca un grup de populatii in care un anumit genotip apare in cantitati greu de determinat. Frecventa unei alele poate fi foarte mica si combinatiile genetice la care aceasta va lua parte vor fi in consecinta foarte rare.Cei doi savanti au demonstrat independent in 1908 respectiv 1909 faptul ca frecventa homozigotilor si cea a heterozigotilor ramane constanta timp de generatii cu conditia capopulatia sa fie foarte numeroasaindivizii sa se poata imperechea fara constrangeri in cazul in care apartin sexelor opuse si locuiesc in acelasi loc si in acelasi timp, binentelesnu exista selectia anumitor alelenu apare migrare de genenu apar mutatii.Modelul lor matematic s-a propagat in literatura sub denumirea de echilibrul Hardy-einberg.Consideratii Se dau doua perechi de alele A si a si presupunand ca frecventa lui A este p0,990 cea a lui a fiind q0,110 ceea ce conduce la pq1.Intr-o populatie vor exista genotipurile AA, Aa si aa. Celulele germinate produse vor contine atat A cat si a. Daca ele se intersecteaza probabilistic trebuie tinut cont ca celulele care il contin pe A au frecventa p iar cele cu a frecventa q. Corespunzator cu aceste genotipuri ele apar in urmatoarele generatii cu urmatoarele frecventeAA 0,9 x 0,9 0,81Aa 0,9 x 0,1 0,09aA 0,1 x 0,9 0,09aa 0,1 x 0,1 0,01sau, intr-o exprimare matematica AAp2 Aa aA 2pq aaq2 sau p2 2pq q2 pq2 constantSau, exprimat in cuvinte in conditiile mentionate mai sus, rata originala a alelelor A si a va fi mentinuta cu fiecare generatie. Poate fi or...
Download