...20tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf37tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid7408913 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf36tfs40tinsrsid7408913 Enzimeletpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf36tfs36tinsrsid7408913 tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf36tfs36tinsrsid7408913 ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf36tfs28tinsrsid7408913 In organismele vii se petrec cu o uimitoare usurinta, la temperatura joasa si in solutie practic neutra, un numar mare de reactii pe care chimistul nu le poate efectua in laborator decat lucrand la temperaturi si presiuni ridicate, in prezenta de acizi sau de baze tari, de dizolvanti neaposi sau de catalizatori heterogeni metalici. Printre aceste reactii se numara atat degradari de molecule hidrolize si oxidari cat si sinteza de compusi cu structura complicata. Intelegerea mersului acestor reactii este importanta, in primul rand pentru cunoasterea unor fenomene naturale de cea ma mare amploare si raspandire, in al doilea rand pentru interesul practic pe care il prezinta. Nu este absurda speranta ca , o data cunoscut mersul reactiilor din celulele vii, acestea vor putea fi imitate in laborator si in industrie sau chiar dirijate pe cai noi.tpar ttab S-a recunoscut inca de mult ca organismele folosesc, pentru realizarea acestor transformari chimice, catalizatori organici, continuti in concentratii mici in celule sau in sucurile secretate de acestea, cum sant sucurile digestiei, laptele, urina etc. tpar S-a dat acestor catalizatori numele de fermenti sau enzime de la enzyme, literal in aluat.tpar tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf36tfs28tinsrsid7408913 Scurt istorictpar tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf36tfs28tinsrsid7408913 ttab Reactii enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O cercetare sistematica a lor a fost interprinsa abia in epoca moderna.tpar ttab In 1713, Reamur a observat dizolvarea carnii in sucul stomacal al ciorii. De asemenea, fiziologul Spallanzani 1783 a hranit animale cu bucati de carne invelite in retele de sarma si observat dizolvarea carnii in stomac.tpar ttab Stahl, fondatorul teoriei flagisticului, explica fermentatia ca un proces in care una din substantele prezente transmite miscarea sa interna substantei care fermenteaza 1697. In 1680, van Leeuenhoeck a observat la microscop celulele drojdiei de bere, dar aceasta descoperire nu a fost luata in seama timp de doua secole. Lavoisier 1789 a facut un bilant de materiale al fermentatiei, aratind ca oxigenul, hidrogenul si carbonul din zahar se regasesc in alcoolul si bioxidul de carbon ce iau nastere.tpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf36tfs28tinsrsid7408913 In cursul sec. al XIX-lea au fost preparate multe extracte de enzime. Astfel, dupa ce Kirchoff a observat , in 1820 , ca o componenta glutinoasa din bobul de orz incoltit, numit malt, transforma cantitati de amidon mult mai mari decat propria sa greutate, intr-un zahar solubil, maltoza, Dubrunfaut a gasit , in 1830, ca extractul apos, limpede, de malt are aceeasi actiune solubilizanta asupra amidonului ca maltul insusi. Din acest extract, Payen si Persoz1833 au izolat, prin precipitarea cu etanol, prima enzima, amilaza fireste foarte inpura, sub forma unui material solid alb, amorf, capabil sa solubilizeze o cantitate de amidon de 2000 de ori mai mare decat propria sa greutateIn 1830, Robiquet si Boutron-Chalard au descoperit hidroliza amigdalinei, cu extract de migdale amare, iar in 1837, Liebig si ohler au izolat enzima respectiva, numind-o emulsina. Printre primele enzime izolate in stare impura vom mai mentiona pepsina din sucul gastricSchann, 1836tripsina, din sucul pancreatic Kuhne, 1848 lipaza Claude Bernard, 1849 invertaza Mitscherlich, 1841 Berthelot, 1860 ureeza Musculus, 1882 etc.tpar Un moment istoric deosebit de important este recunoasterea clara, de catre Berzelius, in 1835, a caracterului catalictic al reactiilor enzimatice, precum si a rolului esential pentru viata animalelor si a plantelor jucat de aceste reactii.tpar In anul 1940,cercetatorul american Edard Hoell a facut, in acelasi domeniu, o si mai mare descoperire cercetand substantele vitale propriu-zise si anume, ENZIMELE, a dovedit ca ele sunt purtatori vietii din orice organism viu,fiind deci si materia vie din alimentele noastre asta atata timp cat nu sunt distruse prin fierbere.tpar Este uimitor cum de stiinta nu a pretuit corespunzator aceasta descoperire extraordinara si cum de nu s-a facut nici un fel de publicitate in favoarea enzimelor, cum facuse, la vremea lor, pentru vitamine. tpar Stpard tltrpartqc tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf36tfs28tinsrsid7408913 Activitatea catalitica a enzimelortpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf36tfs28tinsrsid7408913 tpar Enzimele sant, precum s-a mai spus, catalizatori organici, produsi de celula vie, actionand asupra anumitor substante numite substraturi. In marea lor majoritate, enzimele catalizeaza reactia unei substante organice cu un compus anorganic liber sau cedat de alt compus organic apa. acid fosforic, hidrogen, oxigen etc..tpar Legile catalizei se aplica fireste si la enzime. Enzimele, ca toti catalizatorii, nu catalizzeaza decat reactii termodinamic posibile, decurgand in sensul stabilirii unui echilibru.tpar Reactiile enzimatice prezinta insa unele deosebiri caracteristice fata de reactiile catalitice obisnuite, omogene sau heterogene.tpar Activitatea enzimelor. Cand o reactie poate fi catalizata atat de o enzima cat si de substante simple acizi, baze sau ioni metalici se constata de obicei ca reactia enzimatica decurge cu viteza mult ma mare cu alte cuvinte, reactia enzimatica are o energie de activare mult mai mica.Astfel s-a stabilit ca este necesara o concentratie de ioni de hidrogen de zece milioane de ori mai mare decat de invertaza pentru a hidroliza o anumita cantitate de zaharoza, intr-un timp dat, la 37tba.tpar Temperatura optima a reactiilor anzimatice. Viteza reactiilor enzimatice creste, ca a celor mai multe reactii intre molecule covalente, cu temperatura, potrivit cunoscutei reguli a lui vant Hoff, si anume o urcare a temperaturii cu 10tba produce o crestere a vitezei ...
Download