Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Functionarea creierului

...tfcs0 tf36tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlan
gfenp1048 tsbasedon0 tsnext15 Body TextSIts16tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tcbpat9 trtlchtfcs1 taf35tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf35tfs20tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlan
gfenp1048 tsbasedon0 tsnext16 tssemihidden Document MapSIttcs17 tadditive trtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tultcf2 tsbasedon10 HyperlinkSSIttrsidtbl trsid2170445SIttgenerator Microsoft ord 10.0.2627SItinfoIttitle Modul in care functioneaza creierulSItauthor ASItoperator DanielSItcreatimtyr2002tmo6tdy4thr21tmin36SItrevti
mtyr2002tmo6tdy4thr21tmin36SItversion2SItedmins5SIt
nofpages3SItnofords675SItnofchars3849SIttcompany BSItnofcharss4515SItvern16437SStltrsect tidoctrltftnbjtaenddoctnoxlattoyentexpshrtntnoultr
lspctdntblnsbdbtnospaceforultformshadethorzdoctdghs
pace180tdgvspace180tdghorigin1701tdgvorigin1984tdgh
sho0tdgvsho0tjexpandtviekind1tviescale100tpgbrdrhea
dtpgbrdrfootthtmautsptnolnhtadjtbltrsidroot2170445 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0tendnheretsectdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts1tqc tli0tri0tsl480tslmult1tkeepntidctlpartaspalphatasp
numtfaautotoutlinelevel0tadjustrighttrin0tlin0titap
0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 titf36tfs48tultlang1033tlangfe1048tcgridtlangnp103
3tlangfenp1048 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid2170445tcharrsid2170445 MSItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid2170445tcharrsid2170445 odul in care functioneaza creierulSItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 ti0tf0tfs24tulnonetinsrsid2170445tcharrsid2170445 tpar Stpardtplain tltrpartqj tli0tri0tsl480tslmult1tidctlpartaspalphataspnumtfa
autotadjustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen
p1048 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid2170445 tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tsl480tslmult1tidctlpartaspalphataspnumtfa
autotadjustrighttrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid2170445tcharrsid2170445 ttab Creierul functioneaza cu ajutorul unor circuite neuronale , sau celule nervoase.Comunicarera intre neuroni este atat electrica cat si chimica, si calatoreste in totdeauna de la dendritele unui neuron , prin soma , prin axon , catre dendritele unui alt neuron. Dendritele unui neuron primesc semnale de la axoni altor neuroni prin chimicalele numite neurotransmitatori. Neurotransmitatorii produc o incarcare electrochimica in soma. Soma integreaza informatia, care este apoi transmisa electrochimic mai departe de axon.tpar Stpardtplain tltrparts15tqj tli0tri0tsl480tslmult1tidctlpartaspalphataspnumtfa
autotadjustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlan
gfenp1048 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tinsrsid2170445tcharrsid2170445 ttab Oamenii de stiinta au 2 directii in studiul modalitatii in care functioneaza creierul. O directie este studierea functiilor creierului dupa ce o parte din creier a fost distrusa. Functiile care dispar , sau care nu mai sunt normale dupa ranirea anumitor regiuni ale creierului pot fi deseori asociate cu regiunile lezate. Cea de-a doua directie este studierea raspunsului creierului la stimulare directa sau stimularea anumitor organe de simt. Neuronii sunt grupati dupa functii in grupari de celule numite nuclee. Aceste nuclee sunt conectate la senzori motori si alte sisteme. Oamenii de siinta pot studia functiile sometosenzorilordurerea si atingerea, motor, olfactiv, vizual, auditiv, SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tvtf0tinsrsid2170445tcharrsid2170445 . Aceste nuclee t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t0
0t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00st00t00t00t00t
00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t
00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t00t
00t00t00t00t00t00SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tinsrsid2170445tcharrsid2170445 cat si a altor sisteme care masoara schimbarile fiziologicefizice si chimice care apar in creier cand aceste simturi sunt activate. De exemplu electroencefalograma EEG masoara activitatea electrica a unor anumitor grupuri de neuroni prin electroizi atasati suprafetei creierului.Electrozii sunt inserati direct in creier pot citi anumiti neuroni. Schimbarile in debitul sangui, glucoza, consumul de oxigen in grupul unor celule active pot fi deasemenea observate.tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tbtf0tinsrsid2170445tcharrsid2170445 A SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tinsrsid2170445tcharrsid2170445 Vederea Sistemul vizual al omului este unul dintre cele mai avansate sisteme senzoriale .Vizual pot fi acumulate mai multe imagini de cat prin oricare alta metoda.Pe langa structura ochiului propriu zis, numeroase regiuni ale creierului, numite impreuna cortexuri asociative vizuale , cat si mijlocul creierului sunt implicate in sistemul vizual.Constient, procesarea imaginilor se petrece in cortex, dar reflexiv, imediat si inconstient , raspunsul are loc in partea superioara a colliculus, in partea mijlocie a creierului. Regiunile corticale asociative, regiuni specializate care asociaza sau integreaza imputuri duferit in lobul frontal, cat si in parti ale lobului temporal sunt deasemenea implicate in procesul colectarii informatiilor vizuale si a stabilirii amintirilor vizuale.tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tbtf0tinsrsid2170445tcharrsid2170445 B SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tinsrsid2170445tcharrsid2170445 Vorbirea Vorbirea implica regiuni corticale specializate aflate intr-o interactiune complexa ,care permite creierului sa inteleaga si sa comunice idei abstracte. Cortexul motor initeaza impulsuri care calatoresc prin creier , producand sunete audibile.Regiuni vecine ale cortexului motor sunt implicate in secventele coordonate de sunete. Regiunea Broca a lobilor frontali este responsabila pentru seventa cuvintelor.Intelegerea limbajului este dependenta de regiunea ernicke a lobului temporal.Alte circuite corticale conecteaza aceste regiuni.tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tbtf0tinsrsid2170445tcharrsid2170445 CSItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tinsrsid2170445tcharrsid2170445 Memoria este considerata de obicei ca o mentinatoare de procese associatice, adica informatii din diferite surse pune la ol alta. Desi cercetarile nu au reusit sa identifice regiuni ...
Download