...at.2 CLASIFICAREA ANIMALELOR DUPA TEMPERATURA INTERNADin cele studiate am aflat ca marea majoritate a animalelor suporta, pe parcursul anilor, variatii termi-ce relativ mari. Cercetandu-li-se temperatura interna s-a constatat ca aceasta variaza insensibil la unele animale , pe cand la altele se modifica aproximativ simultan si cam in aceeasi proportie cu a mediului. Ca urmare afirmatia ca unele animale au o temperatura corporala variabila, iar altele aproape constanta ,este posibila.vezi anexa 1Consecinta celor de mai sus a fost impartirea regnului animal-din punct de vedere al temperaturii interne-in poikilotermepoikilos-variat,termos-calduraa caror temperatura variaza, homeoterme homeo-acelasi, termos-caldura cu temperatura relativ aceeasi si heterotermeheteros-diferit , termos-caldura.Poikilotermele sunt reprezentate de nevertebrate si vertebrate inferioarepesti reptile,iar homeotermele de vertebrate superioarepasari si mamifere.Este usor de observat ca odata cu lasarea frigului, in viata animalelor se petrec unele schimbari in vederea iernarii.Majoritatea poikilotermelor viermii,insectele,pestii,broastele,serpiiisi petrec iarna intr-o stare de amortire.Aceasta este o consecinta a frigului, iar pe de alta parte, a lipsei de hrana.Necesarul de hrana scade intr-atat incat ele pot sa petreaca mai multe luni pe seama unei mici rezerve de materii nutritive pe care o au in organism. 3 HIBERNAREA Pentru a defini fenomenul de amortire a poikilo-termelor unii autori folosesc termenul de hibernare.In lipsa frigului insa amortirea nu se mai produce. Acest lucru deosebeste net amortirea de hibernare.Insectele intra in timpul iernii intr-o stare de amortire indelungata si profunda, asemanatoare in multe privinte cu hibernarea, dar nu hiber-neaza.O incetinire a activitatii generala, caracteristica somnolentei de iarna se observa si la veverita. Aceasta, in perioadele cele mai aspre ale iernii, nu iese cu saptamanile din adapost, iar in timpul zilelor mai blande isi cauta activ hrana. Deci nu poate fi vorba de o hibernare adevarata, ci doar de o incetinire generala a activitatii organismului fiind vorba doar de o hibernare partiala. La posibilitatile reduse de procurare a hranei chiar si in anotimpul calduros, animalele reactioneaza prin trecerea intr-o stare de amorteala, asemanatoare, in foarte multe privinte, cu aceea de iarna. Prin analogie cu hibernarea, aceasta stare s-a numit estivatie sau somn estivalaestos varaDin punct de vedere biologic fenomenul este considerat de specialisti, ca nefiind deosbit de hibernarea propriu-zisa caracterizandu-se ca si aceasta prinscaderea temperaturii corpului cu cateva grade fata de cea a mediului reducerea metabolismului caderea intr-o stare de toropeala amortireStarea generala a unor mamifere in timpul sezonului rece este numita in limba engleza hibernare, termenul somn de iarna fiind o traducere a unei expresii germane folosit din ce in ce mai putin.Cuvintele somn sau letargie intrebuintate in limba franceza sau germana se refera de fapt la starea de toropeala a unor organisme animale.R. Hoffman 1964 defineste hibernarea ca fiind un fenomen periodic, regulat, in care temperatura corpului se readapteza la niveluri mai scazute, apropiindu-se de cea a mediului ambiant, iar frecventa respiratorie si cardiaca si alte functii principale se reduc in mod considerabil. In timpul acestei stari in care animalele tin un lung post, nivelul metabolismului este foarte scazut, minimul absolut mentinerii vietii datorandu-se numai rezervelor de grasime acumulate inainte de intrarea in hibernare. Pozitia animalului care hiberneaza este caracteristica, fiind asemanatoare cu cea din somnul natural, trezirea din aceasta stare putandu-se produce in orice moment.Hibernarea este un fenomen existent numai la anumite specii de animale si se produce in majorita-tea cazurilor la temperaturi de 1,5-6C ,iar la alte specii la 5-10CIn ceea ce priveste durata somnului hibernal aceasta este variabila la diferiti hibernanti-de la 3 la 7 luni.Incalzirea brusca a vremii in anotimpul friguros poate determina trezirea animalelor aflate in hibernare dar acestea reintra in starea de somn, de indata ce temperatura mediului scade din nou. Dimpotriva, daca asupra animalelor hibernante se actioneaza cu o temperatura foarte scazuta acestea se trezesc, evitand astfel inghetarea unor tesuturi si in final moartea.4 CUM DETERMINAM STAREA DE HIBERNARE 1.Masurarea temperaturii centrale a corpuluiDeterminarea simultana a temperaturii corpului si a mediului inconjurator poate furniza date privi-toare la acest fenomen.2.Variatiile sezoniere ale greutatii corporale3.Inregistrarea frecventei cardiace, respiratorii4.Analiza sangelui 5.SarcinaNici unul din aceste criterii nu a fost la indemana mea,ele necesitand studiu indelungat si experiente de laborator. 5 CE ANIMALE HIBERNEAZACei mai cunoscuti hibernanti sunt-ariciul-liliacul-marmota-popandaul-parsul-soa
recele de camp, de padure-harciogul 6 ARICIULvezi anexele 2,3Raspandit in Europa, Asia, Africa populeza toate zonele de vegetatie mai putin cele montane. Ziua sta ascuns iar pe inserat si noaptea isi cauta activ hrana.Se ascunde prin tufisurii si garduri vii sau isi construieste din ierburi si frunze uscate adaposturi. In caz de pericol se strange ghem. Specia care traieste la noi in tara, toamna tarziu, cand temperatura scade sub15C cade intr-o stare letargica profunda, timp in care respiratia, circulatia sangelui si temperatura centrala scad foarte mult. Inainte de intrarea in somnul hibernal face acumulari masive de grasimi pe care le consuma in aceasta perioada.In regiunile unde iernile sunt foarte aspre animalele se adapostesc in galerii foarte adanci.Pe parcursul hibernarii se observa o reducere a frecventei miscarilor respiratorii. Astfel in conditii de viata nehibernala frecventa respiratorie inregistreaza 40-50 miscari respiratorii pe minut si poate scade in cursul hibernarii pana la 6-8 pe minut, oprin-du-se, de multe ori, complet, pentru o perioada de 5-10 minute. Viteza de circulatie a sangelui , ca si tensiunea arteriala pot scade de 5 pana la 20 de ori fata de starea normala, din cauza ficatului care inmagazineaza mult sange .Ritmul cardiac se reduce de la 230 la 24 contractii pe minut.Se trezeste foarte slabit primavara devreme.Isi reface foarte repede potentialul energetic dupa care imediat incepe imperecherea.Planul lucrariiMotivarea lucrarii si ipoteza de lucru.Clasificarea animalelor dupa temperatura internaHibernarea.Cum determinam starea de hibernareCe animale hiberneaza..AriciulBibliografieAnexe. Bibliografie1. Brehm Alfred -Lumea animalelor,Ed. Stiintifica, Bucuresti,19642. Ceausescu Ion -Hibernarea,Ed. Stiintifica Nastasescu Gh. si Enciclopedica, Bucuresti, 19763. Stocker Friedrich ...
Download