... si cei sociali.Ca factori biologici ai antropogenezei pot fi mentionatiEreditatea - asigura pastrarea caracterelor ereditare si transmiterea lor urmasilor in cadrul reproducerii sexuale ereditatea determina existenta omului ca specie.Variabilitatea - asigura capatarea de noi caractere in cadrul existentei omului in anumite conditii de trai ea determina adaptarea organismului uman la factorii de mediu temperatura, umiditate, tipul de hrana etc.Selectia naturala - asigura alegerea celor mai adaptati oameni sub actiunea factorilor selectivi naturali selectia naturala la om poate fi individuala, de grup.Lupta pentru existenta - asigura supravietuirea celui apt in conditiile de concurenta poate avea loc atat intre indivizii unei populatii umane, cat si intre om si alte specii de plante si animale. Omul, de asemenea lupta cu factorii climaterici, care in multe cazuri pot determina insasi existenta lui. Lupta pentru existenta poate avea un caracter relativ, fiind inlocuita cu competitia.Selectia sexuala - asigura pastrarea dimorfismului sexual in cadrul populatiei umane ea capata o deosebita valoare pentru acele populatii in care este dereglat raportul de sexe.Exercitiul - asigura dezvoltarea sau reducerea unor anumite organe care ofera un avantaj persoanelor care le poseda.Inmultirea - asigura transmiterea caracterelor urmasilor si capatarea de noi caractere ca rezultat al noilor inmultiri de gene.Ca factori sociali pot fi mentionatiMunca sau capacitatea de a produce unelte de munca - asigura perfectionarea continua a omului Enghels afirma ca Munca este izvorul oricarei avutii...intr-un anumit sens, trebuie sa spunem ca ea l-a creat pe om insusi.Organizarea sociala - asigura supravietuirea oamenilor in conditii nefavorabile, precum si imbogatirea lor de avutia societatii Enghels afirma despre viata in colectiv instinctul social a fost una dintre parghiile cele mai importante ale descinderii omului din maimuta.Limbajul articulat - asigura comunicarea intre membrii populatiei si schimbul de experienta.Constiinta - reprezinta rezultatul unei lungi evolutii in decursul careia se formeaza pe baza proprietatii de reflectare a materiei, mai intai sesibilitatea elementara a fiintelor celor mai simple, apoi activitatea nervoasa superioara a animalelor, culminand cu gandirea umana. Constiinta umana este forma superioara de reflectare in sistemul nervos uman al realitatii inconjuratoare.Factorii biologici si sociali se completeaza reciproc, fiind independenti. De exemplu, marirea volumului creierului la om a impus schimbari in diametrul cailor fatului, largirea bazinului la femei si pierderea capacitatii lor de alergare. Ca rezultat, a crescut responsabilitatea societatii fata de femei si copii. Aparitia graiului articulat a provocat schimbari in pozitia corpului si structura maxilarelor, a atras coborarea laringelui si reorganizarea coardelor vocale.Potrivit teoriilor evolutive, pongidele si homenidele provin dintr-un stramos, Propliopithecus, aparut in urma cu circa 30 milioane de ani. Din homenide au aparut ramuri cu o evolutie nereusita ramapitecii, gigantopitecii si australopitecii, care au trait in urma cu 1,5 - 5 milioane de ani in Africa pitecantropii, care au trait in urma cu 550 mii de ani in Africa si sud-estul Asiei, neandertalienii, care au trait in urma cu 30-50 mii de ani. Ramapitecii au fost descoperiti in India, Asia Centrala,China si Europa. Au trait in miocenul superior 10-15 milioane de ani in urma si aveau dintii incisivi si canini relativ redusi, arcul dentar paraboloid. Se presupune ca ramapitecii foloseau obiectele naturale drept unelte. Din aceste considerente ei sunt priviti ca o forma de trecere la om.Gigantopitecii atingeau o talie de peste 2 m, aveau dinti molari enormi de 6 ori mai mari decat la om. Au trait in China si Indonezia si erau contemporani cu australopitecii din Africa. Ei aveau o statiune bipeda si dupa pozitia sistematica se aflau aproape de driopiteci. De la aceasta forma ne-au ramas doar unele fragmente de fosile dinti, oase lungi, fragmente de mandibula.Australopitecii au trait in pliocen, acum 6-1 milioane de ani in urma. Ei au fost descoperiti de Dart in 1925 in Africa de Sud, apoi, gratie familiei de antropologi Leaky ei au fost descoperiti si in Africa Centrala Tanzania, Etiopia. Australopitecii de tip grasil aveau o talie mica, 120-145 cm si cantareau circa 25 kg, iar cei de tip masiv aveau 160-165 cm si cantareau circa 40-50 kg. Membrele inferioare erau mai lungi decat la pongine, dar mai scurte decat la omul actual. Posedau mersul biped, dar statiunea verticala nu era perfecta. Structura dintilor era asemanatoare cu cea umana. Capacitatea craniana este estimata la 450-600 cm3, fiind putin superioara fata de cea a gorilei. Australopitecii erau animale de savana, locuiau in pesteri sau in apropierea cursuilor de apa, erau vegetarieni sau omnivori, hranindu-se si cu carne. Australopitecii, gigantopitecii si ramapitecii sunt priviti ca niste tentative nereusite de umanizare. Dupa antopologul Keith, drept criteriu de umanizare poate servi capacitatea craniana. Dupa el, formele care au o capacitate craniana sub 800 cm3 ar fi maimute, iar formele cu o capaciatate craniana peste 800 cm3 ar fi oameni. Insa capacitatea craniana nu poate fi un criteriu absolut, deoarece trebuie raportata intotdeauna la marimea copului. Darin, de exemplu, afirma ca inteligenta nu se poate masura in cm3.Un alt antropolog, Herber, considera drept un criteriu de umanizare capacitatea confectionarii uneltelor de munca. Acest criteriu a fost recunoscut de stiinta moderna, care sustine ca etapa umana in evolutia omului incepe o data cu producerea uneltelor de munca si cuprinde arheantropii, paleantropii si neantropii.Arheantropii sunt oamenii cei mai vechi si reprezinta niste forme de tranzitie intre primatele subumane si om. Homo erectus habilis omul abil reprezinta un arheantrop timpuriu. El avea o greutate de circa 40 kg, un mers biped, maini mobile si miscari diferentiale. Capacitatea craniana atingea circa 680 cm3. Homo erectus habilis a faurit industria de prond folosea pietrele de pe malul apelor ca unelte. Se presupune ca a produs si unelte de piatra cioplita cunostea si producea focul.Homo erectus erectus piticantropul a trait cu circa 1.3 milioane 400.000 de ani in urma. A fost descoperit in 1891 de catre Dubois in insula Jaa, Indonezia, iar mai apoi si in sud-estul Asiei si in Africa. Avea o capacitate craniana de 860-1225 cm3, utilizau uneltele de piatra slab cioplita.Homo erectus pekinesis sinantropul a fost descoperit in 1921 in China si studiat de eidenreich. El era mai evoluat decat pitecantropul, avea o capaciatate craniana de circa 1075 cm3, traia in pesteri si folosea focul la prepararea hranei.Homo erectus heidelbergensis omul Heidelberg a fost descoperit in 1907, langa Heidelber, Gemania. Se deosebeste de ceilalti arheantropi printr-o dezvolatre superioara a mandibulei.Homo erectus paleohungaricus omul ungur a fost descoperit in Ungaria. Spre de...
Download