...tul membrelormembrelor superioare - clavicula - omoplat scapula - humerus - radius - cubitus ulna - 8 carpiene - multangulum - trapezoideum - schapoideum - lunatum - hamatum - capitatum - pisiforme - triquetrum - 5 metacarpiene - 14 falange membrelor inferioare - osul sacral formeaza centura pelviana- oasele coxale- femurul- patella- tibia formeaza gamba- fibula peroneu- 8 tarsiene- 5 metatarsiene- 14 falangeSistemul osos include peste 200 de oase, dintre care 85 sunt perechi. Fiecare os este alcatuit din diferite tipuri de tesut conjunctiv contine maduva oaselor ce alimentata cu vase de sange si nervi. Majoritatea oaselor unui schelet omenesc constau intr-un cadru cartilaginos si unul osos de unde deducem o parte osoasa si o parte cartilaginoasa. Partea osoasa alcatuieste o mare parte din os. Articulatiile cartilaginoase, epifizele cartilaginoase si cartilagiul costal formeaza partea cartilaginoasa a sistemului scheletic.In exterior osul este acoperit de o membrana conjunctiva fina, numita periost in care se pot deosebi un strat fibros si unul osteogenic. Stratul fibros, situat superficial este legat de os de catre fibre ce penetreaza osul si contin vase sanguine, vase limfatice si nervi. De la acest nivel vasele si nervii intra in os prin foramina nutritiva si apoi canalul nutritiv. Stratul osteogenic din interior contine celule osteogenice care iau parte la procesul de dezvoltare si reorganizare a tesutului osos in conditii normale si dupa accidentari sau fracturi. La intersectia cu cartilagiul articular ce acopera capetele oaselor periostul se continua cu perichondriumul. Ca rezultat, osul ca organ este acoperit cu o membrana continua de tesut conjunctiv. Aceasta membrana acopera suprafata osului atat cat si toate structurile situate pe el. Osul este captusit pe dinauntru de o membrana mai fina numita endosteum.Conform formei se observa oase lungi, scurte si late. Anumite oase contin cavitati umplute cu aer si se numesc oase pneumatice.Oasele lungi humerus, femur, clavicula, falangele etc au o parte interioara numita diafiza si doua capete numite epifize. Epifiza situata mai aproape de scheletul axial se numeste epifiza proximala iar epifiza aceluias os dar situata mai departe de scheletul axial se numeste epifiza distala. Regiunile mai late dintre diafize si epifize se numesc metafize. Marginile lor sunt visibile doar la oasele copiilor si adolescentilor, atunci cand un strat cartilaginos, epifiza cartilaginoasa, inca ramane intre diafiza si epifize. Osul creste mult in lungime pe baza acestui cartilagiu, care este apoi inlocuit de catre un tesut osos formand un inel epifizal de crestere , care aproape mai poate fi detectat odata cu varsta. Intr-o sectiune transversala printr-un os lung se poate distinge o substanta compacta ce formeaza stratul exterior al osului si o substanta spongioasa gasita mai in interior decat substanta compacta, in cea mai mare parte in epifize sau metafize. In diafizele oaselor lungi si tubulare substanta compacta inconjoara canalul medular care prezinta o forma tubulara.In sectiunea transversala a unui os scurt vertebre, carpienele, tarsienele este dezvaluita la suprafata un strat mai subtire de substanta compacta ce inconjoara trabeculul substantei spongioase care formeaza majoritatea osului. Traberculele substantei spongioase formeaza o tesatura complexa dar sunt aranjate in fiecare os al sistemului scheletic in armonie perfecta cu functiile pe care le indeplinesc.In oasele late oasele cutiei craniene, omoplatul, oasele pelviene, etc substanta spongioasa, in contrast, formeaza de obicei un strat mai subtire ce este apoi acoperit in ambele parti de placi de substanta compacta. Dar in oasele cutiei craniene substanta este indeajuns de bine dezvoltata. Este cunoscuta sub numele de diplo si este storcita intre placa interioatra si exterioara a substantei compacte. Canalele diploetice ce aprovizioneaza pasajul vaselor venoase extinse prin substanta spongioasa a oaseleor cutiei craniene.Sita de substanta spongioasa si canalul medular contin maduva osului. Se observa maduva rosie si maduva galbena. Maduva rosie poseda o activitate functionala la nivel inalt si este capabila sa creeze celulele rosii hematiile ale seriei myeloide. Odata cu cresterea si dezvoltarea organismului, maduva rosie este treptat inlocuita de maduva galbena. Maduva galbena este mai putin activa si joaca un rol de reserva, dar in anumite conditii ea poate fi activata.JKS !sahiaa8iiijajUmHnHuja5s7dsCh ppaa8h.IsaaMikEZ,-.a
ii.012345678 P à!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHPiPHeading 15789DiH5CJ aJmHsHAiDefault Paragraph FontUiHyperlinkB8a8h.888iaJB8caJBa8caJB8ca...
Download