...20tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain ts15tqc tli0tri0tnoidctlparttqrttx8953tfaautotadjustrightt
rin0tlin0titap0 tbtitfs52tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlan
gfenp1033 Itf36tinsrsid15742539 VIAtdeA ARTIFICIALtc3tpar Stpardtplain tqc tli0tri0tnoidctlparttqrttx8953tfaautotadjustrightt
rin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itbtitfs52tinsrsid15742539 tpar tpar Stpard tqj tfi851tli0tri0tnoidctlparttqrttx8953tfaautotadjust
righttrin0tlin0titap0 Itf36tinsrsid15742539 Putfeine idei au generat atte2tea sperantfee tbai atte2tea temeri ca aceea de a crea viatfete3 teen laborator. Alchimitbatii de acum cte2teva secole credeau cte3 este suficient ste3 se amestece, teen cantitte3tfei adecvate, o serie de substantfee tbai teen eprubette3 s-ar forma un mic omuletfe care ar cretbate treptat pentru a det-veni un om adevte3rat. Nimeni nu vorbea teenste3 despre subt-stantfeele necesare. tcen secolul al XVI-lea, Paracelsius a sut-gerat o metodte3 eficace, dupte3 pte3rerea lui - teencte3lzirea t84ste3mte2ntfeeit94 umane tbai hrte3nirea ei cu ste2nge de aceeatbai orit-gine t84Dacte3 vetfei proceda atbaa, spunea el, in 80 de zile se va forma un copil veritabil tbai viu, dotat cu toate membrele unui copil nte3scut de o femeie, dar mult mai mic. tcel vom numi SItitinsrsid15742539 homunculSItinsrsid15742539 .t94tpar Stpardtplain ts16tqj tfi851tli0tri0tnoidctlparttqrttx8953tfaautotadjust
righttrin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itf36tinsrsid15742539 Visul alchimitbatilor era destul de t84modestt94. Ei voiau doar ste3 vadte3 un copil crescte2nd teen laborator.tpar Stpardtplain tqj tfi851tli0tri0tnoidctlparttqrttx8953tfaautotadjust
righttrin0tlin0titap0 tfs20tlang1048tlangfe1033tcgridtlangnp1048tlangfen
p1033 Itf36tinsrsid15742539 Geneticienii contemporani merg pe alte drumuri. Ei teetbai propun ste3 creeze organisme din rearanjarea aceloratbai materiale pe care le-a folosit tbai natura sau - de ce nu t-ste3 experimenteze alte materii prime. tcenainte de a imita natura, va trebui ste3 teentfeeleagte3 drumul de la prima molet-culte3 organicte3 la celulte3. Fte3rte3 teendoialte3, o asemenea temte3 depte3tbaetbate posibilitte3tfeile actuale ale tbatiintfeei. t84Viatfea a teencet-tat teenste3 ste3 mai fie un mister, spunea cte2ndva J.B. Vernal, tbai devine practic o ghicitoare, o criptogramte3 care poate fi deodatte3 un model de lucru pe care, mai devreme sau mai tte2rziu, teel vom putea imita.t94tpar Dar ce tbatim despre teenceputurile t84vietfeiit94 tpar La teenceput toatte3 lumea anticte3 a crezut teen abiogenezte3, teorie conform cte3reia t84viatat94 teetbai are originea teen materia amorfte3. De-abia in secolele al XVIII-lea tbai al XIX-lea pte3rerile au teenceput ste3 se schimbe. tcen 1860, Pasteur a imt-pus definitiv concluzia cte3 generatfeia spontanee este imt-posibilte3 A fost ultima loviturte3 datte3 abiogenezei. Decet-niile care au urmat au confirmat marele adevte3r formut-lat de Pasteur. S-a descoperit apoi unitatea de organit-zare a materiei. vii este extrem de complexte3. Devenea mereu mai putfein probabilte3 ipoteza cte3 viatfea a provenit din materie nebiologicte3. tcen acelatbai timp, multfei biologi erau convintbai cte3 fenomenele chimice tbai fizice pot explica orgat-nizarea unor molecule mai mici teen macromolecule. Ca atare - concluzie fireascte3! - t84viatfeaat94 s-a nte3scut de mai multe ori. Cte2nd tbai cum Rte3spunsul era mult mai net-clar decte2t am fi tentatfei ste3 credem la prima. vedere Pte2nte3 foarte curte2nd era un-consens cte3 elementele constitutive ale primelor organisme nu se puteau forma decte2t pe Pte3t-mte2nt. Presupunerea ni se pare, acum, exclusivistte3. De ce n-am. admite, tbai avem la teendemte2nte3 suficiente argumente cte3 materia primte3 putea fi aduste3 din Cosmos sau tbai din Cosmos Mai demult, la teenceputul secolului acesta, ipot-teza a apartfeinut lui S. Arnhenius 1903. tcen forma ei initfeialte3, sugera cte3 , t84viatfete3t94 a fost aduste3 din spatfeiul cosmic de cte3tre meteoritfei.tpar Ste3 vedem informatfeiile actuale. Dorothy Oehler tbai J. . Schopf, de la Universitatea din Calfiornia, au anat-lizat fosilele chimice tbai fosilele structurale tbai au ajuns 1a concluzia cte3 teen urmte3 eu 2,8 miliarde de ani Pte3mte2ntul era domeniul algelor. Deci primele celule sunt doar cu 500 de milioane de ani mai vechi. Argumentul concludent, dupte3 pte3rerea lor, dar discutabil dupte3 a celor mai multfei biot-logi, este totutbai deosebit de valoros. Iatte3-l! Ei au studiat raportul dintre Carbonul 12 fatfete3 de Carbonul 13, teen rot-cile precambriene din Africa de Sud. Dacte3 teen mostrele analizate cretbate contfeinutul teen C 12, atunci fenomenul este expresia unei activitte3tfei biologice. tcen cercetarea lor, a apte3t-rut un fapt aparte teentr-o lungte3 succesiune de probe, rat-portul C12-C13 era permanent crescut. A avut loc apoi o oprire bruscte3. Dedesubtul stratului nu mai apte3rea nici o dovadte3 de t84viatfete3t94. Vechimea primului strat mort t-3,3 miliarde de ani.tpar Concluzia a fost primitte3, atbaa cum spuneam, cu rezerve. Un comentator al revistei t84Sciencet94 sublinia faptul cte3 dat-tele sunt prea putfeine tbai explicatfeiile lor potentfeiale dar atte2t de departe, teencte2t ar fi mat prudent ste3 nu se tragte3 nici o concluzie.tpar Remarcam mai teenainte cte3 elementele constitutive ale primei celule puteau fi aduse din Univers. Dovadte3 - una dintre cele mai spectaculoase - a fost datte3 de meteoritfei. tcentr-unul dintre ei, meteoritul Alle.nde, cte3zut in Mexic, s-a gte3sit formaldehidte3. In altul, celebrul Murchinson, prte3butbait teen Australia, s-au identificat aminoacizi de origine extraterestrte3. Era prima probte3 cte3, cel putfein, o parte dint-tre elementele necesare t84vietfeiit94 puteau fi produse teen spatfeiu.tpar Apoi, A. Vinogradov tbai G. Vdovychin, teen 1992 au anunt-tfeat prezentfea - teentr-un meteorit. cte3zut in Ucraina, teen 1889 - a unui polinucleotid asemte3nte3tor ADN-ului El are o dublte3 structurte3 dar, spre deosebire de ADN, spirala este simetricte3.tpar Un argument la fel de puternic teel constituie prezentfea moleculelor organice-teen Univers. Din 1937 pte2nte3 acum s-au descoperit 34 de molecule organice - apte3, amoniac, formaldehidte3, hidrogen, acetaldehidte3. Oricum, ar fi greu ste3 spunem acum dacte3 primele organisme s-au format pe baza unor constituentfei. exclusiv teretbatri sau dacte3 molecut-lele organ...
Download