...mirea lorarthron articul,pus-podospicior. Tegumentul secreta o substanta organica numita chitina, care formeaza la exteriorul corpului un schelet. Uneori chitina este impregnata cu carbonat de calciu, constituind astfel un invelis mai rezistent crusta. Corpul are o simetrie bilaterala, cu o segmentatie inegala, observandu-se de cele mai multe ori trei parti distincte cap, torace si abdomen. In cavitatea generala gasim si aici un sistem lacunar, determinat, de asemenea de o retea de tesut conjunctiv parenchim, in care se afla sangele lichidul celomic. Sistemul nervos este ganglionar, asmanator cu al viermilor inelati, iar organele de simt sunt destul de bine dezvoltate, fiind reprezentate prin ochi simpli oceli, sau compusi, organe senzoriale tactile, olfactive si gustative. Aparatul digestiv este reprezentat printr-un tub digestiv, ale carui segmente sunt adaptate naturii hranei, si prin glane anexe ale tubului digestiv. Hrana este de natura vegetala sau animala, avand diferentiat un aparat bucal, adecvat acesteia. Respiratia este traheala, branhiala, pulmonara sau cutanee, depinzand de mediul de viata. Aceste formatiuni sunt de origine ectodermica. Traheele sunt niste tuburi foarte ramificate, care alcatuiesc un sistem traheal. In interiorul lor se afla un fir chitinos, spiralat care le tine deschise. Structura unei trahei 1-peretele traheii 2-firul chitinos spiralat Este de retinut ca la artropodele traheate sangele nu indeplineste si functia de transport al gazelor, astfel ca traheele au rolul sa conduca aerul incarcat cu oxigen pana la intimitatea tesuturilor si sa ia de aici bioxidul de carbon, pentru a-l elimina. Aparatul respirator este reprezentat printr-o inima tubulara sau poligonala multicamerala, situata dorsal, si prin vase sanguine deschise, care sunt in legatura cu sistemul lacunar. Sangele este, in general, incolor, desi contine pigmenti respiratori, si se afla atat in organele aparatului circulator, cat si in lacune. Excretia se face prin nefridii modificate, in numar pereche, fiind astfel omogene cu organele de excretie ale viermilor inelati. Inmultirea este sexuata. Sexele sunt separate, masculii deosebindu-se de femele prin unele caractere morfologice, observandu-se astfel un dimorfism sexual. Trebuie retinut faptul ca unele artropode se inmultesc prin oua nefecundate, fenomen numit partogeneza. In ceea ce priveste dezvoltarea larvei, aceasta se face de cele mai multe ori prin metamorfoza, insotita de mai multe naparliri. Avand in vedere anumite caractere morfologice, artropodele se impart in doua grupe chelicerate, cu clasa arahnide, si antenate, cu clasele crustacee, miriapode si insecte. CELICERATELEClasa arahnide Arahnidele sunt artropode adaptate, in general, la viata terestra numai unele forme, ca o adaptare secundara, duc o viata parazitara. Sunt animale carnivore, dar se intalnesc si forme care se hranesc cu plante. Corpul este alcatuit din cefalotorace si abdomen. Pe cefalotorace sunt prinse toate apendicele, si anume partru perechi de picioare si doua perechi de maxile. La unele arahnide prima pereche de maxile a suferit modificari, transformandu-se in arme de atac si aparare, cunoscute sub numele de chelicere. Arahnidele au mai multi ochi simpli si sunt lipsite de antene. Sistemul nervos, la cele mai multe, este concentrat in partea anterioara a corpului. Tubul digestiv este adaptat sa inmagazineze hrana de rezerva, avand cecumuri diverticule gastrice. Respiratia este traheala si pulmonara. Aparatul circulator este reprezentat printr-o inima tubulara, asezata dorsal, alcatuita din mai multe camarute succesive ventriculite, un sistem vascular deschis, slab dezvoltat si un sistem lacunar. Excretia se face prin nefridii modificate, o pereche de tuburi Malpighi care se deschid in ultima parte a tubului digestiv. In mult...
Download