...dure de indata ce iarna arctica reincepe si pamintul este acoperit de o crusta groasa de gheata. In timpul migratiei acestora, ei sunt urmati de lupi. Lupii vineaza animalele tinere sau bolnave care nu pot tine pasul cu restul grupului. 2. Migratia pasarilor. Multe pasari migreaza sezonier. Primavara, ele zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari de hrana inspre zonele mai reci unde-si depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada reproducerii si cressterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din locul in care depune ouale, din zona arctica pina in Anctartica si inapoi, in fiecare an o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care calatoresc peste 300 km pe gheta dura a marii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceeasi pereche de pinguini va reveni la acelasi cuib in fiecare an. 3 Migratia in mediul acvatic. Si in mediul acvatic exista multe vietuitoare care migreaza. Astfel balenele calatoresc din teritoriile de hranire spre cele unde se reproduc si inapoi, in fiecare an. Din noiembrie pina in aprilie, balena albastra si balena cu cocoasa se hranesc cu animale mici, numite krill in regiunile polare. Odata cu apropierea iernii ele strabat oceanul Atlantic, Pacific si Indian ca sa se reproduca in apele tropicale calde. Balenele tinere consuma mai putina energie pentru a-si pastra corpul cald, in apele tropicale calde, mai mult decit in cele polare.Exista unele animale care migreaza dintr-un mediu in altul. Astfel broastele testoase, broastele riioase, tritonii si salamadrele se reproduc in apa, dar isi petrec aproape tot timpul pe uscat. In fiecare an se intorcla lacurile si riurile in care s-au nascut. 4 Monitorizarea migratiei in diferite . Cercetatorii folosesc metode variate de urmarire a miscarilor speciilor migratoare, incluzind radarul si monitorizarea prin sateliti. Cercetatorii pot recunoaste anumite pasari prinzindu-le ineluri la picioare. Aceasta ajuta la indentificarea traseului de migratie al speciilor. Pasarile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale deplasarilor marilor cirduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi echipate cu zgarda sau transmitator radio, dar numai in timp ce se afla sub anestezie. B. Cooperarea Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul in care membrii unei specii se aduna in grupuri pentru activitati ca vinatoarea, apararea sau ingrijirea puilor. Exista multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente si strins unite avind structuri clare.1. Siguranta prin numar Traiul in grup ofera animalelor multe avantaje o protectie mai mare fata de pradatori, ajutor pentru fiecare membru sa gaseasca hrana si protectie si marirea sanselor de supravietuire. In rindul pasarilor, de exemplu, gistele negre formeaza cirduri mari iarna ca sa se hraneasca in zonele mlastinoase cu cantitati mari de iarba tiparului. Acestlucru are avantajul ca unele se pot hrani in timp ce altele supravegheaza imprejurimile de dusmani, si rezulta ca fiecare pasare poate sa petreaca mai mult timp cu hranitul decit daca ar fi fost singura. Alte pasari cum ar fi corbii de mare, formeaza grupuri, colonii, numai in perioada de imperechere. Creste astfel sansa fiecarui individ de a-si gasi un partener. Cuiburile sunt amplasate in zone protejate ca sa se micsoreze riscul datorat pradatorilor. Daca unul dintre membrii coloniei este in pericol, strigatul acestuia poate alerta tot grupul. In mediul acvatic, mii de pesti inoata unul linga altul in aceeasi directie. Ei se grabesc, incetinesc si se intorc impreuna. Traind in bancuri uriase se reduce sansa individului de a fi mincat .In plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele, traiesc in turme mari pentru siguranta. Pradatorii nu ataca in general tot grupul ci isi aleg un animal solitar, prea batrin, prea tinar sau bolnav care nu mai poate tine pasul. Intr-o turma zebrele stau in grupuri mici de familie, conduse in general de un mascul mare. Acesta da un semnal de alarma daca grupul este in primejdie iar animalele stau intotdeauna aproape unele de altele. 2. Vinatul cooperativ. Unele specii, cum ar fi leii si cimpanzeii, coopereaza ca sa-si optina prada, vinind impreuna si impartind hrana. Leii sunt singurele feline mari care traiesc in grup. Grupurile lor numite grupuri familiale, sunt alcatuite din doi sau trei lei si citeva leoaice si puii lor . Leoaicele vineaza cel mai mult, lucrind in echipe ca sa pacaleasca turmele de antilope si zebre, prada lor favorita. Odata aleasa prada, echipa se desparte si se apropie din diferite directii incercind sa separe victima de turma. Apoi ele fac un atac combinat sau o ambuscada. Daca vinatoarea reuseste prada este impartita de grupul familial, masculii avind prima imbucatura. Un animal salbatic va asigura unui grup de lei destula hrana pentru doua zile. 3. Societati de animale. Multe vietuitoare traiesc in socieatati. Printre acestea se numara cele de babuini, de gorile sau cele de insecte. Societati de gorile gorilele sunt animale timide si blinde. Ele traiesc in familii de aproximativ 12 animale. Fiecare grup este condus de un mascul mare cu spatele argintiu. Gorilele isi petrec majoritatea timpului pe sol, in paduri, hranindu-se in liniste cu vegetatie. Gorila cu spatele argintiu este in general un mascul batrin care apara de intrusi si indeparteaza rivalii grupului. Gorilele isi petrec mult timp ingrijindu-se una pe cealalta, fapt care joaca un rol esential in viata sociala si le ajuta sa tina grupul unit. Un pui de gorila pastreaza contact continuu cu mama lui pina la virsta de patru luni iar mamele sunt foarte protectoare fata de copiii lor. Femelele cu pui stau mare parte din timp in apropierea liderului. El este tolerant cu gorilele mici si va ingriji puii pentru perioade scurte de timp. Majoritatea animalelor stau in grupul natal cel putin opt ani. Masculii, in general, pleaca la maturitate si calatoresc singuri, deseori ani de zile, pina ce conving femelele sa stea cu ei si sa formeze un nou grup. C. Asocieri de animale. Nu numai membrii aceleasi specii traiesc impreuna. Exista, de asemenea, asocieri strinse intre membrii a doua specii diferite. Aceste aranjamente pot fi benefice pentru ambele animale din asociere sau doar pentru unul. In unele cazuri o specie poate face rau celeilalte sau chiar sa o omoare.1. Simbioza. Simbioza este asocierea a doua specii ce profita amindoua de aceasta. Unele animale de exemplu, optin hrana mincind paraziti si insecte de pe altele mai mari. Astfel animalele mari profita de faptul ca sunt ingrijit...
Download