... experimentale, materialitatea lumii vii si a sustinut originea animala a omului Originea omului si selectia sexuala, 1871. Conceptia sa evolutionista a avut o mare influenta asupra filosofiei cunoasterii, infirmand teoria fixista si creationista.In opinia lui Darin, viata nu este decat o acerba competitie pentru supravietuire pe baza unor resurse limitate, o lupta pentru hrana si teritoriu. In cadrul unei comunitati exista intotdeauna indivizi inzestrati cu anumite insusiri care ii transforma in favoriti in lupta pentru supravietuire si reproducere. Aceste insusiri vor fi transmise urmasilor. Procentul celor care le detin va creste cu fiecare generatie. In acelasi timp, cei mai putin norocosi vor scadea in numar, in acest fel supravietuind acei indivizi care au mai multe sanse de adaptare la mediu.Asemanari ale membrelor, unul din argumentele teoriei evolutionisteO parte importanta a controversatei teorii sustine ca toate organismele vii, de la bacteriile microscopice, pana la plante, insecte, pasari si mamifere, au un stramos comun. Speciile inrudite au un stramos in trecutul apropiat, iar cele care par sa nu aiba nici o legatura unele cu altele au un stramos in trecutul indepartat. Animalul cel mai asemanator omului, spre exemplu, este cimpanzeul. Se crede ca ruda lor comuna a trait acum aproximativ 6 sau 7 milioana de ani. Pe de alta parte, stramosul comun oamenilor si reptilelor ar fi existat acum 300 de milioane de ani.Embrionul la vertebrateTeoria lui Darin a lasat unele lucruri neexplicate, ca de exemplu mecanismele care determina schimbarile de la o generatie la alta. Studiile secolului al XX-lea au completat unele lipsuri odata cu descoperirea structurii genelor si intelegerea modului in care se reproduc, sunt distruse sau transmise din generatie in generatie. De asemenea, metodele statistice au ajutat la explicarea transformarilor care au loc de-a lungul generatiilor in anumite populatii. Progresul tehnicii a permis studierea fosilelor, determinarea varstei lor, caracterizarea mediului in care vietuiau si motivele pentru care au disparut.ArchaeopteryxArchaeopteryx, o combinatie intre o pasare si un dinozaur. Avea dinti, dar si o lunga coada de reptile acoperita cu pene. Archaeopteryx a trait cu aproximativ intre 163 si 144 de milioane de ani in urma, in perioada Jurassic din Era MazozoicaTehnicile biologiei moleculare fac posibile compararea genetica a diferitelor specii, scotand in evidenta relatii de rudenie nebanuite. Astazi, evolutionismul este considerat baza biologiei moderne. Prin unificarea eforturilor depuse in cercetarile biologiei, geneticii, paleontologiei si chiar geologiei si statisticii, studiul evolutionismului dezvaluie, din multiple unhiuri, interactiunea fortelor care actioneaza asupra formelor de viata de pe Pamant. Bibliografie1. Enciclopedia Microsoft Encarta 20012. Mic dictionar enciclopedic, ed. a II-a, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978zi--jkliIngnsg5CJtmHsHCJmHsH56CJtsmHsHaj!5BCJU
aJmHphsHBCJaJmHphsHajIBCJUaJmHphsHCJajgBCJUaJmHphsH
6CJsmHsH56CJtsajCJUmHsHBCJaJmHphsHCJmHsH5CJtmHsHCJ!
z,-jlààad78Hsaaad78Hsaaaad78Hsaaad78Hsaaaaa78Haaa78
Haaa78HaaaQiRPQaaad78Hsaaaad78Hsaaaa78Haaa78Ha78Haa
d78HsaaaiOPQCJOJPJQJ6BCJsaJphBCJaJph6BCJsaJmHphsHBC
JaJmHphsHBCJaJphBCJOJaQJaaJph 1h à!gDdi,,0AbKgN4tqAngDngN4tqAnPNGIHDRLsRGBIfIDATx-v
yIHfathty1Zf 0CIqIsIibI1poJ. Li5s qRCviCsIIeST3gq5lmrqtKNS.P
g9p7set1z2OdtP Sa4zaLOGYyrsSESBYgDtgnTb,sI B0TbKK
xNlZI.4Oiz9FtdiIiT0,rDYtJ ilba YkgSfri3a8x6IUi7x2
bgpeHobs,qQ0S!cgiayOfdICiIKOOsk6 S8Xs5XD-i3 kIs8IoaY9prI9RNxap4xI-BS2ivpACsL7ccaITiKFLcCQNIFa.
sib5MiBs1taIhd O!bGdM6gxeiA3.à3Fsasts38aKpclasdaa4xFjS0aCaQX3Ep
qvaJIsSpXJ0aR6ApSIasBDZ.gIdrixD.aagiàIsH aEAri9a9diPaa o2S5zZFOzgi BS!jHNhivigKILà7.Stivà2azIMtksIvSC-z
6saOviyZv1 v7j!ixa5!OaDi O1,FnNE,MgXCOgktJaIPiJ.3aar VPXaztq0QxImaIHbBav1f xQaa9ISOErTFrRNe1s!u7MoKaBàUdtFI5y1gE3suiiYI4ubT0S
!eSMcpzCR1qatzpvàA-l-LàI...
Download