...asinu sunt posibile In conditiile cand raman de rascumparat fata depadure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om petimp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii,spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatareanerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea maivizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumulareaunei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor dedeseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi dincentrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomennociv.Gunoi a existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atateaaltele, si-a modificat serios continutul.Pentru gospodariile taranestitraditionale si deci pentru localitatile rurale, gunoiul insemnaaproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, careputrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fieimprastiate pe camp pentru fertilizare.Exista practic o reciclarenaturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetruloraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felulde viata de la sate.Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii siurbanizarii vertiginoase , cand doi din cinci locuitori ai globuluitraiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputulsecolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari,ajungandu-se ca acela cu peste un milion de locuitori sa depaseasca200.Or, dupa calcule aproximative, fiecare locuitor din oraseleeuropene produce mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A devreo trei ori mai mult.De obicei, drumul gunoiului sfarseste laperiferia orasului, in gropi existente sau pe locuri virane, unde seacumuleaza in gramezi imense, acceptate ca servituti inevitabile,uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane.Si mai grave ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice,sunt extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic, nu serecicleaza pe cale naturala.Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibilconventional se arunca anual in atmosfera aproximatim un miliard sijumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea combustibililor- carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeazasi alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuriconstructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatiaautomobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc.Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plinanatura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitiaindustriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa caprimele victime sunt orasenii.Exista de acum un numar apreciabil deinfernuri ecologice, perimetre urbane unde noxele industrializariise fac simtite prin efecte combinate aer viciat, zgomot,aglomeratie.In asemenea locuri - cum sunt orasele San Paulo, Ciudad deMexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, Ne York - procentul deimbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pul-monar, estede cateva ori mai mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi altifactori de risc pentru sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora celocuiesc la orase.Abordand aceasta problema, specialistii consideraca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare,si, daca se poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele,insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul decisiv alariilor verzi.Dar daca aerul, asa cum este,deocamdata fi respiratpretutindeni pe gratis, nuacelasi lucru se intampla cuapa potabila, care pentrucitadini are de mai multavreme un pret.Si incain continua crestere.Caciapa, acest al doilea elementin ordinea urgenteloromenesti, dupa aer, a devenitsi el un produs industrial.Inpreajma marilor orase siunitati industriale apar instalatiiuriase de tratare a apelornaturale, prin decantare,filtrare, serilizare de mai multe feluri etc.La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei peo planeta care dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda completcu un strat de 3 km grosime.Chestiunea e ca 97 la suta din apaglobului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare partese afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentruconsumul personal si pentru activitatile sale economice numai in jurde 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri,fluvii, lacuri si din unele panze freatice.Chiar si asa, ar fi maimult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitoleale inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata peintinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternicpoluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate - menajere siindustriale - este covarsitoare.Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arboriiperforati de ploile acide, la poluarea apei expresiacaracteristica ar putea fi considerate mareele negre, adica,poluarea practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii,avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine.CJ !h1qRse2vAOP!d0qi0pOLY HUSgq.0GHHcdItsvaaJIZiPL...
Download