... incat nu se pot observa cu ochiul liber. Din aceasta cauza ciupercile se impart in ciuperci superioare buretii si ciuperci inferioare mucegaiul, drojdia de bere. Pe langa aceasta impartire, ciupercile se grupeaza in patru claseArhimicete-ciuperci microscopice si paraziteZigomicete-ciuperci de obicei saprofiteAscomicete- ciuperci saprofite sau paraziteBazidomicete-ciuperci superioareRegnul fungiCiupercile sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice. Corpul este alcatuit din celule multinucleate, numite hife, care formeaza un miceliu. De asemenea, ele prezinta un perete celular de natura chitinoasa, sau rar celuzoica, in citoplasma existand glicogen si picaturi de ulei. Ciupercile nu au clorofila, din aceasta rezultand o nutritie heterotrofa, fie saprofita, fie parazita.A L C A T U I R ECiupercile se impart, dupa cum am mai spus, in ciuperci superioare si ciuperci inferioare. Manatarca numita hrib sau pitarca - Boletus edulis este o ciuperca superioara tipica. Este alcatuita dintr-un picior si o palarie carnoasa. Sub aceasta palarie, lamele roz sau inchise la culoare sunt dispuse in raze. Piciorul si palaria constituie un intreg, carpoforul, care este partea vizibila a ciupercii. In afara de acesta, ciuperca desfasoara sub pamant o retea de filamente subtiri si fragile-miceliul. Miceliul joaca rolul unei radacini extrage din sol si din resturi vegetale apa si alimentele de care ciuperca are nevoie pentru a se dezvolta. Miceliul este format din hife, niste structuri delicate cu pereti subtiri, care contin protoplasma. Hifele cresc foarte repede in lemn, sol sau in orice suprafata care asigura hrana ciupercilor. Ciupercile inferioare sunt foarte diferite. Ele nu au carpofor, ci se compun numai din miceliu. Cele mai cunoscute sunt ciupercile de mucegai, care se dezvolta pe mancare, si drojdia de bere, folosita la fabricarea berii sau a painii.H R A N I R EDeoarece ciupercile nu au clorofila in componenta lor, ele nu isi pot produce propria hrana. Din aceasta cauza ele se hranesc cu ceea ce se numeste hrana organica, adica hrana ce a fost preparata in prealabil de o planta sau un animal viu. Ciupercile folosesc enzime pentru a transforma hrana intr-un lichid. Nutrientii lichizi sunt apoi absorbiti in ciuperca si folositi pentru a furniza energie. Cipercile saprofite sunt cele care traiesc pe plante si animale moarte. Ciupercile parazite sunt cele care se hranesc folosind plante sau animale vii, ca Plasmopara viticola, care ataca via.R E P R O D U C E R EBuretele de camp este un bun exempu pentru intelegerea reproducerii ciupercilor superioare, sau bazidomicete. Ciupercile prezinta alternanta de generatii gametofitica si sporofitica, din care predomina faza diploida, adica generatia sporofitica. Carpoforul ciupercilorpiciorul si palaria constituie un fel de fruct lamelele palariei produc nenumarate celule microscopice, sporii, granule foarte fine, invizibile pentru ochiul liber. Acesti spori se desprind de palarie, cad pe sol, germineaza si produc un nou miceliu. Acesta creste putin cate putin se asociaza cu un alt miceliu si formeaza un nou carpofor, adica o noua ciuperca. Miceliul ciupercilor poate trai si se poate dezvolta timp indelungat, atingand uneori o marime exagerata. Ciupercile inferioare, care nu au carpofor, isi au sporii direct pe miceliu.Ciupercile au forme variate. Unele, cum sunt manatarcile, nu au lamele sub palarie, ci pe o suprafata care seamana cu un burete, alcatuita din tuburi minuscule. Extremitatea acestor tuburi prezinta mici orificii, numite pori in aceste orificii se formeaza sporii necesari pentru reproducere. Zbarciogii au forma foarte speciala o palarie de forma ciudata, ciuruita de alveole. Daca unele ciuperci, cum sunt manatarcile sunt delicioase la consum, altele sunt veninoase si toxice- ca muscarita Amanita muscaria- sau chiar mortale, cum este ciuperca albaAmanita phalloides.I M P O R T A N T AMulte ciuperci au un rol benefic in natura. Pentru a se dezvolta, ele absorb substantele nutritive din frunzele moarte si resturile lemnoase adunate pe sol astfel, ele contribuie la descompunerea si dezagregarea acestor elemente vegetale care, fara actiunea ciupercilor, ar acoperi rapid padurile. Alte specii hribi, amanite sau vinecioare formeaza micorize, pe radacinile arborilor din paduri pini, stejari, castani. Datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare pen...
Download