...ne regulate.Proprietatile fizice ale diamantului si ale grafitului sunt determina-te de structura lor.Astfel,diamantul si grafitul sunt substante in starea de agregare solida.Diamantul este incolor, transparent si stralucitor,pe cand grafitul este cenusiu,opac, unsuros si,pe hartie lasa o dara cenusie.Diamantul este notat cu 10 pe scara Mohs,spre deosebire de grafit care este notat cu doar 1 pe aceeasi scara,putand fi zgariat cu unghia. Densitatea diamantului este de 3,5 gcm3,iar cea a grafitului de doar 2.2 gcm3. O alta diferenta intre aceste doua forme ale carbonului o regasim in domeniul conductibilitatii electricitatii si a caldurii grafitul este bun conductor,pe cand diamantul este rau conductor. Diamantul, daca este incalzit la 1900oC,in absenta aerului se transforma in grafit,dar nici diamantul si nici grafitul nu pot fi topite.Daca tempreatura creste pana la 3500oC,se formeaza direct vapori de atom de carbon.Grafitul si diamantul nu reactioneaza chimic cu nici o substanta deoarece aman-doua au o reactivitate foarte mica.Diamantul este una dintre cele mai dure substante cunoscute si din aceasta cauza este de neinlocuit pentru fabricarea sculelor de taiat, de gaurit sau de lustruit materiale foarte dure.El mai este folosit la pietre abrazive,instrumente optice si obiecte de podoaba.Masa diamantului,cat si a brilianteloro forma mai valoroasa a diamantului se masoara in ca-rate1carat0,205g.Pretul diamantelor depinde de masa, claritatea si stralucirea acestora.Primul diamant sintetic a fost obtinut in anul 1955, in Statele Unite ale Americii prin incalzirea grafitului la o presiune mai mare de 100.000 de atmosfere, procedeu folosit si astazi,obtinandu-se diamante de culoare neagra folosite mai ales in scopuri industriale avand intre 0,02 si 0,5g.Grafitul este utilizat la electrozi pentru cuptoare electrice cu arc, cuve electrolitice,confectionarea minelor de creion si fabricarea fibrelor de carbon.2. Carbunele de pamant - pirogenareadistilarea uscataPrin distilarea uscata a carbunilor de pamant in spatii inchise si in absenta aerului se obtine patru produse principalegaz de generator sau de cocseriegudronape amoniacalereziduu solid semicocsul si cocsulDistilarea carbunilor la temperaturi inalte se efectueaza in uzinele cocsochimice sau in uzinele de gaz.In functie de temperatura la care se efectueaza procedeul termic de distilare a carbunilor se disting- semicocsificarea cand lignitul este transformat in semicocs, gaze,grudoane etcse face cu scopul fie de a innobila carbunii inferiori si de a obtine semicocsul,fie de a obtine o cantitate cat mai importanta de grudoane nedescompuse- cocsificarea cand huila este transformata in cocs,gaze etc sau prelu-crarea la temperaturi inalte1000-1100oCcu scopul de a obtine cocs metalicCompozitia gazului de generator depinde de felul carbunilor de pamant si de temperatura la care se face distilarea.Aceste gaze au pute-rea calorifica cuprinsa intre 4000 si 8500 kcalm3 si sunt folosite pentru incalzire.Grudonul este un lichid uleios de culoare bruna care contine hidrocarburi aromatice.Este mai greu decat apa si are un miros specific, neplacut.Apele amoniacale contin dizolvate amoniac liber si saruri de amoniu si sunt intrebuintate fie la obtinerea amoniacului,fie la prepara-rea sarurilor de amoniu folosite ca ingrasaminte animale.Cocsul obtinut in uzinele cocsochimice contine 95 carbon si are o putere calorifera de 6800-8000 kcalkg.Este folosit drept combustibil si ca agent reducator.Daca se tine seama de faptul ca pentru fiecare tona de fonta obtinuta se consuma circa o tona de cocs,este lesne de inteles importanta carbunilor pe pamant ca materie prima de baza pentru dezvoltarea industriei sidelurgice.Uzinele cocsochimice care se constru-iesc pe langa marile combinate metalurgice,pentru a se obtine cocsul necesar fabricarii fonei,dar,in acelasi timp,subproduse de cocserie.In tara noastra exista uzine cocsochimice la Hunedoara si la Resita.In ulti-mii ani,la noi in tara s-a intensificat pe de o parte extractia carbunilor de pamant,iar pe de alta parte chimizarea lor.Carbunii de pamant constituie una bogatiile mari ale tarii noastre.In concluzie,diamantul,grafitul si carbunii de pamant se utilizeaza cel mai frecvent in industrie.IK !0X2D,klvaaCJaHCJH6CJ5CJOJQJhmHsHCJCJ5CJOJQJh5CJ OJQJh.JKà!S0c2viiiiiiiFa1aaaa1aaaaa0PP. A!ia0i0NormalsHmHsHtHHHHeading 1i5CJKHOJQJAiDefault Paragraph FontbCibBody Text Indent1a!5CJOJQJhmHsHtHufRifBody Text Indent 21a!5CJOJQJhmHsHtHu.Ui.HyperlinkBphaS0c2y00000a 0a 0a 0a 0000000.4578CIK !aaqrDF,-lmuuvvyuuvvyaaaDVDhDtMy DocumentstNETtREFERATEtREFERATE.ROtCHIMIEtCHI10t.r
eferat.ro-Utilizarile carbonului.doc9e637.docaI!RiXxantahhhao.ao.hhhaOJQ
Jo-aRiI!anaayivvvv0iUnknonaGaaz Times Ne Roman5Symbol3z Arial1hta3faaajaz...
Download