100 tabele pentru 100 elemnete ...etc.Una din cele mai detaliate si mai interesante analize a formelor de sistem periodic apartin lui S.I. Tomkeieff. El arata ca principala caracteristica a atomului, numarul atomic, determina forma de baza a tabelului , o suprafata pe care sunt ordonate elementele. Orice tip de normal de sistem periodic consta, de fapt, dintr-o retea facuta din 2 seturi de linii icorespunzatoare perioadelor si grupelors si trebuie sa satisfaca 4 cerinte de continuitate, periodicitate, vizibilitate si reflectare a proprietatilor atomului. In acest sens, tipurile de sistem periodic se pot reduce la 3 rectiliniare, helicoidale si spirale. Formele rectiliniare sunt deficitare din punct de vedere al continuitatii, dar au avantajul celei mai bune vizibilitati. Tipurile helicoidale sunt deficitare doar din punct de vedere al vizibilitatii. Tomkeeief considera ca tipul spirala intruneste toate cele 4 calitati mentionate, totusi utilizarea acestui tip n-a intrat in traditia predarii chimiei in scoli sau universitati, probabil dotorita faptului ca interpretarea datelor continute in aceasta reprezentare este dificil de realizat.Dintre formele liniare, trei au cunoscut o raspandire mai mare. O varianta foarte utilizata, pana in anii 1960, era asa numita forma scurta a sistemului periodic iv. tabel 4.1.s practic putin diferita de cea publicata de Mendeleev, in editia a 8-a , aBazelor chimiei din 1906. Generatii intregi de chimisti au studiat bazele chimiei anorganice dupa aceasta forma. Gradul de cunoastere al vecinitatii unui element era verificat, uneori, dupa aceasta forma prin probleme-exercitii care mimau miscarea calului pe tabla de sah.De altfel, aceasta forma are un caracter compact, care permitea astfel de problematizari. Foarte multi reprezentanti ai scolii sovietice de chimie o recomanda si azi icompletata de noile elemente descoperitesfara a putea fi acuzati de convertism. Ei sunt de parere ca aceasta forma reda, in ansamblu, un tablou just al corelatiilor dintre elemente , desi, in detalii, contine niste erori, deoarece nu toate legaturile reflectate de ea corespund realitatii.Una din cele mai populare forme rectiliniare, usor accesibile reprezentari, este forma cu perioadele lungi, desfasurate, sau forma lunga a sistemului periodic.Aceasta a fost propusa prima oara de Rang, in 1893, si ameliorata ulterior de Alfred arner in 1905. Dupa afirmatiile lui N. Bohr ea se preteaza foarte bine pt. rezumarea proprietatilor fizice, chimice, geochimice generale ale elementelor corespunzator cu progresele atinse in domeniul cunoasterii structurii electronice a atomilor. Comparand acest tabel cu cel dat de Mendelev, in 1871, constatam ca subgrupele tabelului lui Mendelev sunt separate. Aceasta are drept consecinta obtinerea a 18 coloane, numite familii, care reflecta, ocuparea subnivelelor de energie ale atomilor.Grupa a VIII-a continand triada ferului Fe, Co, Ni si materiale platinite Ru, Rh, Pd, Os, Ir,Pt este asezata in centrul tabelului, separand 7 subgrupe A de 7 subgrupe B.Gazele inerte sunt asezate in extrema dreapta, a tabelului, deoarece, le corespund completarea subnivelelor de energie s, p exterioare. Cele 7 randuri orizontale se numesc perioade, ele continand 2, 8, 8, 18, 18, 32, 32 elemente deci in total 118 elemente, din care, in present, 106 elemente. Pentru concizia tabelului, cate 14 elemente din perioada a 6-a si a 7-a care corespund grupei a III-a sunt asezate sub partea principala a tabelului, costituind seria lantonoidelor si respective a actinoidelor. Aceasta forma, desigur, nu este perfecta, dar are avantajul de a fi in buna concordanta cu structura electronica a atomilor din sistemul periodic. Ea reflecta clar asemanarile, deosebirile si mersul variatiei proprietatilor fizice si chimice ale elementelor.O forma de tabel de utilizare mai redusa, dar in corcondanta cu teoria structurii electronice a atomilor este cea in forma de scara a sistemului periodic, propusa de N. Bohr si J. J. Thomson. Mironescu Adriana RU6kiiGOIIIII6BCJaJmHphsH6BCJaJphBCJaJphBCJaJmHphs HBCJaJphBCJaJmHphsHCJaJCJaJmHsHCJaJmHsHCJaJRST6hjāa a0s0aaaa0s0aaaa0s0aaaasaaaaaaiaa0s0aa 1h ā!iaaiNormalCJsHaJmHnHsHtHAiDefault Paragraph Font.Ui.HyperlinkBphaaaaahjā000000000O2amPtnjs2au6 B3i 2a2ā0ssl2aa!Ria0BSaa.26UshmnxzIa0278iACEHRTZabjnI āi,47EPQZtchmnsvaaaaaaaaa5aEaGaNaOasadahaiapataaaaa aaaaaaaaaaaaaaaa aaaaa-06DJQXYerx3CMPQYZ... Download |