...0tpnhangItpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhangI
tpntxtb SItpntxta SStpardtplain ts2tql tli0tri0tkeepntnoidctlpartfaautotoutlinelevel1trin
0tlin0titap0 tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itbtfs32 Chimia medicamentelortpar Stpardtplain tql tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itfs20 tpar tpar Stpard tql tfi360tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtitfs26 Un medicament este o substanSItbtitf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1
048 tfete3 sau un compus administrat omului ca tratament teempotriva unei boliSItbtitfs26 , pentru a preveni o teembolnSItbtitf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp
1048 te3vire sau pentru a stabili un diagnostic.tpar Stpard tqj tfi720tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtfs26 Chimistul SItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tbai medicul elvetfeian Paracelsus1493-1514, teen secolul al XVI-lea, a fost primul care a definit principiul dupte3 care fiecte3rei boli teei corespunde un medicament specific. Trebuie deci cte3utat medicamentul teen functfeie de maladia pe care dorim ste3 o tratte3m. Astte3zi, cercetarea teen domeniul medicamentelor revine, teenainte de toate, chimitbatilor. Acetbatia lucreazte3 teen strte2nste3 colaborare cu medicii tbai farmacitbatii. tcempreunte3, ei ajutte3 la progresul farmacologiei, tbatiintfea medicamentelor.tpar SItbtitfs26tul Principul activ al unui medicamenttpar Stpard tqj tfi360tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtfs26 Pentru a uSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tbaura anumite suferintfee, s-au folosit mai teentte2i plantele administrate ca ceaiuri, prafuri sau alifii. tcen trecut, unele maladii de inima erau tratate cu ceaiuri de mutbaetfeel, o plantte3 ale cte3rei flori purpurii, galbene sau albe seamte3nte3 cu degetele de unei mte3nutbai. Astte3zi, nu se mai folosesc plantele teen acest mod. Chimistul ste3 extragte3 din plante substantfete3 purte3 care actfeioneazte3 asupra maladiei respective e ceea ce constituie SItbtitfs26tul principiul activSItbtfs26 al unui medicament. tpar Astfel, principiul activ al degeSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tfeelului, numit t93digitalinte3t94, este astte3zi folosit pentru tratarea bolilor cardiace. Tot astfel, febra provocatte3 de malarie se trata teen trecut cu scoartfea unui copac tropical, arborele de chininte3 astte3zi folosim principiul ste3u activ, chinina. Principiul activ are avantajul cte3 teetbai pte3streazte3 mereu aceleatbai propriette3tfei, teen timp ce propriette3tfeile plantelor variazte3 teen functfeie de anotimp. tpar SItbtfs26 Principiul activ poate fi utilizat SItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tbai introdus teen organism sub difSItbtfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 erite forme pilule, capsule, comprimate, produse injectabile.tpar Stpard tqj tfi990tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtitfs26tul Medicamente sinteticetpar Stpard tqj tfi360tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtfs26 Chimia este mai eficace decte2t scoarSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tfea arborelui de chininte3. Dar, pentru cercette3tori, aceastte3 teembunte3tte3tfeire a efectului nu este suficientte3. Pentru a teentte3ri actfeiunea chininei tbai a-i elimina efectele secundare, adicte3 efectele sale nedorite asupra altor pte3rtfei ale organismului, chimitbatii modificte3 molecula de chininte3. tpar SItbtfs26 Pentru aceasta, ei urmSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 te3resc mai teentte2i drumul medicamentului teen organismul uman, observte3 efectul acestuia asupra diferitelor organe, tbai apoi modul teen care organismul prelucreazte3 respectiv medicamentul.tpar SItbtfs26 Aceste observaSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp104
8 tfeii le dau posibilitatea ste3 t93redesenezet94 molecula, pentru a crea una noute3. tcen acest fel au fost puse la punct antibiotice din ce teen ce mai eficace. Aceste medicamente au proprietatea de a bloca teenmultfeirea bacteriilor care sunt la originea maladiilor. Pentru a gte3sii antibioticul care va actfeiona asupra unei anumite bacterii, se face o antibiogramte3. Bacteriile care se bte3nuiesc a fi responsabile de infectfeia pe care vrem ste3 o tratte3m sunt puse teentr-un mediu hrte3nitor, unde se pot dezvolta. Pe suprafatfea acestui mediu se picurte3 apoi diferite antibiotice.tpar SItbtfs26 Bacteriile nu se mai teenmulSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp104
8 tfeesc teen contact cu antibioticul la care sunt sensibile.tpar Stpard tqj tfi990tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtitfs26tul Crearea unui medicamentSItbtfs26 tpar Stpard tqj tfi360tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtfs26 tcentre momentul teen care un medicament este creat teen laborator SItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tbai cel teen care este introdus teen farmacii, pot trece foarte multfei ani. Dupte3 ce sunt stabilite caracteristicile fizice tbai chimice ale noii molecule, teencep testte3rile. Dacte3 medicamentul este, de exemplu, menit ste3 actfeioneze asupra ficatului, el este introdus teentr-o culturte3 de celule ale ficatului. Apoi este introdus teentr-un ficat de origine animalte3. Dacte3 rezultatele sunt teencurajatoare, teencep testte3rile pe animale. tpar SItbtfs26 CercetSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 te3torii evalueazte3 atunci eficacitatea noului produs, modul teen care se rte3spte2ndetbate teen organismul viu, SItbtitfs26 efecteleSItbtfs26 saleSItbtitfs26 secundareSItbtfs26 . DacSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 te3 rezultatele sunt satisfte3cte3toare, se teencep testte3rile pe oameni, sub un strict control medical. Dupte3 numeroase teste, care pot dura mai multfei ani, medicamentul primetbate sau nu autorizatfeia de a fi scos pe piatfete3.tpar Stpard tqj tfi990tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtitfs26tul Antibioticele tpar Stpard tqj tfi360tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtfs26 Antibioticele sunt medicamente care teempiedicSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp
1048 te3 dezvoltarea bacteriilor sau le distrug. Antibioticele se mai folosesc teen tratarea bolilor infectfeioase cum sunt gripa, tuberculoza.tpar SItbtfs26 tcen funcSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tfeie de structura moleculei lor, antibioticele atacte3 bacteriile teen mod diferit.tpar Stpard tql tli0tri0tnoidctlpartfaautotrin0tlin0titap0 Itbtfs26 O bacterie este formatSItbtf77tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 te3 dintr-un nucleu tbai o citoplasmte3 teenchise teentr-o membrante3 exterioarte3 tbai protejate de un teenvelitba exterior. Un antibiotic cum este penicilina atacte3 tbai distruge teenvelitbaul exterior al bacteriei. Altele streptomicina distrug membrana care teenveletbate citoplasma, iar altele tetraciclina actfeioneazte3 direct asupra nucleului.SItfs22tlochtaf30thichtaf30tdbchtaf17 tline SItfs20 tpar SS...
Download