...oada, progresele s-au referit la elaborarea unor tehnologii perfectionate de prelucrare care au permis ca din aceste materii prime naturale sa se obtina cantitati tot mai mari de imbracaminte cu calitati din ce in ce mai bune, precum si alte articole de decoratii interioare, funii, odgoane, etc. Un eveniment important in aceasta perioada l-a constituit introducerea in Europa a matasei din China, fapt care a generat ideea de a se incerca imitarea ei pe cale artificiala, idee ce a fost realizata industrial la sfarsitul secolului al XIX-lea de catre Hilaire de Chardonet. Acesta a patentat in 1885 procedeul de producere a matasii ce-i poarta numele, prin filtrarea nitrocelulozei urmata de denitrare. Fibrele artificiale si sintetice, reunite sub numele generic de fibre chimice, au devenit astfel alaturi de fibrele naturale, o baza importanta de materii prime textile. Daca pana la inceputul acestui secol necesitatile de imbracaminte erau satisfacute in totalitate de produsele naturale, la sfarsitul secolului 70 din aceste necesitati vor fi satisfacute de fibrele chimice. O ramura mai recenta a fibrelor chimice care s-a dezvoltat in ultimi 40 de ani intr-un ritm extraordinar o reprezinta fibrele sintetice. Acest fibre sunt rodul dezvoltari uneia dintre cele mai moderne ramuri ale chimiei chimia polimerilor. Sintetizarea lor a fost posibila doar atunci cand cercetarea a relevat caracteristicile necesare unui polimer fiabil sa fie filiform adica fara ramificari sau reticuli ai catenelor sa aiba o masa moleculara potrivita, sa poata fi orientat si cristalizat sa fie solubil in solventi sau sa se topeasca fara descompunere. Odata cu aparitia unor noi tipuri de fibre sintetice, la procedeele de filare cunoscute s-au adaugat altele noi filarea din topitura si, mai recent, filarea din suspensie, filarea din semitopitura etc. In general, schema de obtinere a unei fibre sintetice esteprepararea polimerului filare etirare incretire fixare. Dupa metoda de preparare a polimerului se cunoscFibre preparate prin policondensare Fibre preparate prin polimerizare radicalaFibre preparate prin polimerizare ionicaFibre preparate prin alte procedee. Cele mai cunoscute fibre preparate prin policondensare sunt fibrele poliamidice, fibrele poliesterice si fibrele poliuretanice. Dintre fibrele poliamidice cele mai utilizate sunt Nylonul 6,6 si Nylonul 6. Nylonul 6,6 se numeste asa deoarece materiile prime acidul adipic si hexametilen-diamina au fixati cate 6 atomi de carbon. Reactia care sta la baza prepararii sale este n NH2 CH2 6 - NH2 n HOOC CH24 - COOH hexametilen-diamina acid adipic HiNH CH26 NHCO CH24 COsn OH 2n - 1H2O Nylon 6,6 Se poate observa usor ca pentru aceasta policondensare materialele trebuie sa fie prezentatein calitati stoechiometrice. Fibra cunoscuta sub numele de Nzion 6 are la baza polimerizarea caprolactameiCH2 - CH2 - CH2 - CH2 - CH2 CO NH care reactioneaza in prezenta unui adaos catalitic de apa. Se vede ca in acest caz grupa acida si aminica nu se mai afla la doi componenti diferiti, ci in unul singur. Fibrele poliesterice au la baza tot reactia de policondensare, dar intre un diacidsau diester si un diol. Reactia decurge in doua etape esterificareasau transesterificarea si policondensarea. Fibra poliesterica produsa in cea mai mare cantitate este polietilentereftalatul. Reactia are loc prin agitare in vid, iar ambele sale etape necesita catalizatori. Polimerul este filat din topitura ca si poliamidele. Poliuretanii au la baza reactia dintre un compus cu grupe OH si un diizocianatn HO R OH n OCN iO - R OCCNHR NH COsnunde, de exemplu, R CH24,sau un polietilenglicol, poliester etc., iar R CH26 sau alt radical organic. Fibra se obtine prin filtrare din topitura. Dintre fibrele preparate prin polimerizare radicala doua au o importanta deosebita fibrele acrilice si fibrele polivinilalcoolice. Fibrele acrilice se obtin prin polimerizare...
Download