Sodiul-reactii, proprietati ...720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tinsrsid6047826tcharrsid2576849 SodiulSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 tpar Sodiul este un metal alcalin cu o reactivitate chimica foarte mare de aceea, el apare in natura numai sub forma de combinatii.tpar Sodiul se afla raspadit in litosfera, hidrosfera si biosfera, cobtinutul lui in scoarta terestra fiind de 2,64.Sodiul ocupa locul patru intre matale si locul sase dintre toate elementele chimice.tpar Principalele zacaminte naturale de saruri de sodiu sunt sarea germa, milabrilitrul, salpetrul de sodiu, soda, silicatii, aluminosilicatii.tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 tpar Reteaua metalica a sodiuluitpar tpar Legatura metalicatpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 tpar Metalele se deosebesc de celelalte elemente printr-o serie de proprietati specifice. Manifestarea acestor proprietati fata de proprietatile substantelor in care predomina legatura covalenta sau atractia elctrostatica intre ioni sugereaza existenta in metale a unei legaturi chimice de un tip special, denumita legatura meatalica.tpar Asupra legaturii metalice s-au emis mai multe teorii care au evoluat odata cu teoriile asupra structurii atomului si legaturilor chimice.tpar In reteaua cristalina a metalelor, fiecare atom de metal este inconjurat de un numar mai mare de atomi decat numarul electronilor de valenta.tpar Unul din modelele moderne ale teoriei legaturii metalice considera ca exista o diferenta intre distributia electronilor intr-un atom izolat al unui metal si distributia electronilor in cristalul de metal.tpar Orbitali interiori complet ocupati nu participa la formarea legaturii.tpar Orbitalii se intrerup astfel incat electronii de valenta devin comuni inregului cristal. Apar zone sau benzi de energie mai largi care cuprind mai multe niveluri enegetice, intre care diferenta de energie este foarte mica. Ocuparea cu electroni a nivelurilor intr-o banda a nivelurilor se face conform principiului lui Pauli, cate doi electroni cu spin opus pe fiecare nivel.ttab ttab ttab ttab ttab tpar La temperaturi coborate electroni ocupa nivelurile cele mai joase din banda de energie , celelalte loniveluri superioare ramanand libere. Prin ridicarea temperaturii, o parte din electronii de pe nivelurile joase trec pe nivelurile de energie mai inalte ale benzii respective. Numai acesti electroni, promavati de la niveluri mai inalte contribuite la transportul caldurii.tpar Daca se aplica o tensiune electrica a metalului, electronii din nivelurile inferioare trec pe nivelurile superioare ale benzii, astfel incat toti electronii benzii de energie contribuie la transportul electricitatii, determinand conductibilitatea electrica a metalului.tpar Existenta electronilor liberi in toate structurile metalice determina atat proprietati exterioare caracteristice metalelor opacitatea, luciulul metalic, si in majoritatea cazurilor, culoarea lor cenusie, precum si inalta lor conductibilitate electrica si termica.tpar O caracteristica importanta a metalelor este tendinta lor da a se deforma sub actiunea fortelor mecanice ceea ce confera metalului clitatea de a putea fi prelucreat si la rece si la clad.tpar tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 Proprietati fizice ale sodiuluitpar tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 In taietura proaspata, sodiul are o culoare alb-argintie cu luciu metalic. Are densitatea de 0,97gcm3 si de aceea pluteste pe suprafata apei. Se topeste la 98,7oC.tpar Este un metal moale, de consistenta cerii, putand fi taiat cu cutitul. Duritatea sodiului este foarte mica, egala cu 0,4 din scara Mohs.tpar Sodiul este un bun conducator de caldura si electrcitate. In flacara se volatilizeaza, vaporii sai sunt colorati in galben intens caracteristic. Pe aceasta proprietate se bazeaza indentificarea sodiului si a compusilor sai.tpar tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 Proprietati chimice ale sodiuluitpar tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 Sodiul este printre cele mai active elemente cunoscute. In combinatiile sale are numarul N.O.1.tpar In aer, sub actiunea oxigenului, a dioxidului de carbon si a umiditatii, sodiul metalic se acopera cu o pelicula cenusie formata dintr-un amestec de preoxid, hidroxidul si carbonat de sodiu. De aceea sodiul se pastreaza sub petrol.tpar tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 Reactia sodiului cu oxigenultpar tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid60 47826tcharrsid2576849 Sodiul are un luciu metalic in taietura proaspata. Lasat in are luciul se pierde imediat. Incalziti in oxigen sau in aer, sodiul se aprinde formand preoxid de sodiutpar 2NaO2Na2O2tpar Preoxidul de sodiu este format din doi ioni Na si un ion peroxotpar 2NaO-Otpar Preoxidul de sodiu se intrebuinteaza la decolorarea lemnului, oaselor, paielor, fildesului, parului, tesaturilor, s.a.tpar Na2O22H2O2NaOHH2O2tpar H2O2H2OiOstpar In urma interactiei dintre preoxid de sodiu si dioxid de carbon se elibereaza oxigen de aceea, el se foloseste in aparatele respiratorii ale pompierilor, scanfandrilor, precum si la reimprospatarea aerului in incaperi inchise.tpar tpar 2Na2O22CO22Na2CO3O2tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tlan... Download |