Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

proteine sintetice

...ctlparttqcttx4320ttqrttx8640tpvparatphmrgtposxrtpo
sy0taspalphataspnumtfaautotadjustrighttrin0tlin0tit
ap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe2052tcgridtlangnp1033tlangfen
p2052 ItfieldIttfldinst Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tinsrsid11018267 PAGE SSItfldrslt Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tlang1024tlangfe1024tnoprooftinsrsid4997595 1SSSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs16tinsrsid11018267 tpar Stpard tltrparts15tql tli0tri360tidctlparttqcttx4320ttqrttx8640taspalpha
taspnumtfaautotadjustrighttrin360tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11018267 tpar SSIttpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0tpararsid2960261 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe2052tcgridtlangnp1033tlangfen
p2052 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs44tultlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid2
960261 PSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs44tultlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid1
1018267tcharrsid2960261 roteine sinteticetpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid110182
67tcharrsid2960261 tpar tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid110182
67tcharrsid2960261 ttab Una dintre cele mai promitoare cai de combatere a flagelului foametei a aparut, ca in alte cazuri, de-a lungul istoriei stiintei, ca rezultat al unei intamplari. Incercand sa aplice, la sfarsitul anilor trquote 50, un procedeu biologic de epurare a rezidurilor petroliere, inginerul francez Alfred Champagnat a constatat ca acestea constituie un mediu de cultura extrem de adecvat pentru cresterea si inmultirea microorganismelor. Din deseurile poluante se puteau obtine, rapid si ieftin, proteine.tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid11018267 Ideea, ca orice idee noua, s-a impus la inceput cu oarecare greutate. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid110182
67tcharrsid2960261 Totusi, cercetarile efectuate in laborator dadeau rezultate din ce in ce mai promitatoare. Nu numai ca se obtineau, cu ajutorul diferitelor specii de microorganisme, fainuri proteice, in cadrul unor procese de mare viteza si randament, dar aceste fainuri au dat rezultate excelente in urma testarii pe animale. Astefel incercarile efectuate pe pui de gaina si porci au aratat ca, in comparatie cu martorii de control, furajati cu faina de soia, proteinele obtinute din petrol erau foarte bine asimilate si suportate. Mai mult chiar, circa 90 ditre animalele de experienta au prezentat sporuri de greutate superioara celor realizate de matori.tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid11018267 In urma acestor constatari s-a trecut la realizarea unor procese semiindustriale de obtinre a pretioaselor furaje din petrol. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid110182
67tcharrsid2960261 In 1971 si 1972 au fost realizate, la Lavera, in sudul Frantei, si in localitatea scotiana Grangemouth, primele instalatii cu o capacitate de productie mai importanta. In prezent, asemenea procedee sunt aplicate in mai multe tari ale lumii.tpar ttab Care este insa calea de obtinere a proteinelor din petrol SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid11018267 S-au impus pana in irezent in aceasta directie doua procedee. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid110182
67tcharrsid2960261 Primul foloseste ca materie prima o fractiune de la distilarea la 300 tendash 380 grade C a titeiului, asa tendash numitul t93petrol greut94, care contine parafine normale, neramificate, cu un numar de 15 tendash 30 atomi de carbon in molecula. Petrolul in amestec cu apa, saruri minerale, amoniac si specia cea mai indicata de drojdie sunt introduse in tancul de fermentatie. Acesta este alimentat, prin partea sa inferioara, cu aer, care aduce oxigenul necesar culturii si, in acelasi timp, asigura un amestec intim al mediului de cultura. Prin intermediul uneisupravegheri atente a temperaturii, a valorii pH-ului cu ajutorul amoniacului si a concentratiei solutiei se obtin conditiile optime care asigura dezvoltarea exclusiva a speciei de ciuperca monocelulara aleasa. In acest fel se poate renunta la sterilizarea prealabila a instalatiei si a solutiilor.tpar ttab Produsele de fermentatie sunt supuse centrifugarii, in urma separarii solutiei nutritive ramanand un amestec apos ce contine cca 15 substante celulare solide. Spalat si apoi drumul combinatelor de crestere industriala a animalelor.tpar ttab Cea de-a doua metoda de obtinere a proteinelor utilizeaza parafine normale de puritate inalta 97,5 , cu 10 tendash 23 de atomi de arbon in molecula. Fermantatia are loc in tancuri inchise ermetic, in care se introduc, in afara parafinelor, apa, amoniac, aer, potasiu, magneziu, sulfati si fosfati, - componente care sunt in prealabil supuse unei termostelirizari. Apoi sunt insamantate celulele de cultura, care se inmultesc intr-un proces continuu. Dintr-o tona de parafina se obtine circa o tona de substanta celulara.tpar ttab Avantajele esentiale ale acestor procedee, considerate pe buna dreptate revolutionare, tin pe de o parte de viteza extraordinara de crestere in greutate a masei de cultura. Astfel, in timp ce vegetalele au nevoie de una pana la doua saptamani pentru a-si dubla greutatea, iar bovinele la doua saptamani pentru a-si dubla greutatea, iar bovinele, de exemplu, de 5-8 saptamani, culturile de microorganisme ating dublul greutatii initiale in numai 24-120 de minute. Pe de alta parte, calitatea nutritiva a proteinelor obtinute prin cilturi celulare este deosebita continutul de proteine este 50-80 la suta in produsul finit uscat, cifre care nu sunt atinse decat soia, carnea de peste sau cea animala. Mai mult, proteinele obtinute sunt formate in proportie de peste 90 din aminoacizi dintre acestia esentiali in grame la 16 g azot al fainurilor obisnuite prin cultura de microorganisme, faina de peste si de soia.tpar tpar tpar tpar Sttrod tiro0tiroband0tltrrotts11ttrgaph108ttrleft-108ttrk
eepttrbrdrttbrdrstbrdr10 ttrbrdrltbrdrstbrdr10 ttrbrdrbtbrdrstbrdr10 ttrbrdrrtbrdrstbrdr10 ttrbrdrhtbrdrstbrdr10 ttrbrdrvtbrdrstbr...
Download