...auciuc, grasimi, rasini si multe alte substante organice.Structura benzenului dupa Kekule si dupa teoria mecaniciicuantice si proprietatile chimice ale benzenului caracterul aromaticIn anul 1865, fr. Aug. Kekule tinand seama de formula bruta moleculara a benzenului C6H6, de tetravalenta carbonului, de monovalenta hidrogenului si d e alte constatari experimentale a propus ca formula structurala pentru benzen un ciclu hexagonal regulat, alcatuit din sase atomi de carbon situati in varfurile hexagonului si legati intre ei prin trei duble legaturi conjugate, repartizate simetric, fiecare atom de carbon fiind legat, la randul sau, de un atom de hidrogen EMBED MSPhotoEd.3 Conform acestei reprezentari structurale, benzenul este o ciclohexatriena.O astfel de structura ar fi trebuit sa confere benzenului un caracter pronuntat nesaturat si proprietatea de a polimeriza usor.In realitate, benzenul se comporta ca o hidrocarbura cu pronuntat caracter saturat dand reactii de substitutie, iar in putine reactii manifesta caracter slab nesaturat dand reactii de aditie, numai in conditii speciale.Fata de oxidanti, benzenul este stabil, degradandu-se numai in conditii foarte energice.Spre deosebire de hidrocarburile nesaturate, benzenul rezista chiar la temperatura de 9OO0C, manifestand stabilitate termica ridicata.Toate proprietatile benzenului, observate in diverse reactii, nu concorda deplin cu formula de structura data de catre Kekule.Experimental s-a dovedit ca prin inlocuirea unui singur atom de hidrogen din ciclul benzenic cu un substituent, de exemplu cu un atom de halo gen C1, se obtine un singur derivat monosubstituit al benzenu-lui, indiferent de atomul de hidrogen care a fost inlocuit in mod obisnuit benzenul este reprezentat numai prin legaturise simple si duble ale ciclului fara a se mai scrie simbolurile elementelor, formula simplificatii EMBED MSPhotoEd.3 Aceasta dovedeste ca pozitia fiecarui atom de hidrogen nu se deosebeste cu nimic de pozitia celorlalti atomi de hidrogen, ceea ce inseamna ca in molecula benzenului toate cele sase pozitii CH sunt echivalente intre ele.Cand insa, in molecula benzenului se introduce al doilea substituent, atunci derivatul disubstituit 1,2 orto care se obtine ar trebui, dupa formula data de Ksku1s, sa se prezinte sub forma a doi izomeri a si b EMBED MSPhotoEd.3 Din cele doua formule se observa ca cei doi izomeri a si b se deosebesc prin faptul ca, in primul izomer a, cei doi substituenti notati cu X se gasesc grefati pe doi atomi de carbon uniti printr-o legatura simpla, iar in al doilea b, ei se afla grefati pe doi atomi de carbon uniti printr-o legatura dubla.Deoarece in practica nu s-a constatat existenta acestor doi izomeri, Kekule a facut presupunerea ca in nucleul benzenic, cele trei duble legaturi conjugate nu isi pastreaza pozitia fixa, ci se deplaseaza in mod continuu dand nastere Ia doua formule care se gasesc in echilibru dinamic EMBED MSPhotoEd.3 De aici rezulta ca legaturile 1,2 si 1,6 sint echivalente.Cercetarile moderne privind studiul benzenului prin metoda radiatiilor X si a difractiei electronice au aratat configuratia de hexagon regulat a moleculei benzenului, asa cum a fost propusa de Kekule si ca cei sase atomi de carbon sint asezati in plan, la distante egale de 1,39 , valoarea intermediara intre legatura simpla dintre doi atomi de carbon C C 1,54 si legatura dubla CC dintr-o hidrocarbura alchenica 1,33 .Din cele aratate rezulta ca, in molecula benzenului, legaturile dintre atomii de carbon sint de un tip special, din care cauza hidrocarburile aromatice au proprietati deosebite de celelalte hidrocarburi.In lumina consideratiilor fizico-chimice moderne teoria mecanicii cuantice s formula ale structura a benzenului propusa de Ksku1s a fost revizuita in scopul asigurarii unei mai mari concordante intre proprietati si structura.In ultimul timp, pentru benzen, s-au propus urmatoarele formulari EMBED MSPhotoEd.3 In prima formts1a I, sagetile arata deplasarea electronilor pi, electroni mai slab legati de nucleu, mai mobili, a caror deplasare creeaza pozitiile intermediare intre cele doua forme a si b care se gasesc in echilibru dinamic in formula II, linia punctata si respectiv linia neintrerupta in formula III reprezinta distributia uniforma a celor sase electroni pi in nucleul benzenic, formand un nor de electroni comun, si care corespund celor trei du...
Download