...Ittitle PERIOADA CHIMEOTICA a CHIMIEISItauthor STEFANSItoperator DanielSItcreatimtyr2002tmo6tdy12thr19tmin28SItrevt
imtyr2002tmo6tdy12thr19tmin28SItprintimtyr1999tmo10
tdy26thr9tmin22SItversion2SItedmins0SItnofpages2SIt
nofords865SItnofchars4934SIttcompany HOMESItnofcharss5788SItvern16437SStpaper11906tpape
rh16838tmargl1134tmargr851tmargt1077tmargb851tltrse
ct tidoctrltftnbjtaenddoctnoxlattoyentexpshrtntnoultr
lspctdntblnsbdbtnospaceforultformshadethorzdoctdghs
pace180tdgvspace180tdghorigin1701tdgvorigin1984tdgh
sho0tdgvsho0tjexpandtviekind1tviescale100tpgbrdrhea
dtpgbrdrfootthtmautsptnolnhtadjtbltrsidroot15100144 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttpsz9tlinex0theadery510tfootery0tendnheret
sectdefaultcltsftnbj Itheader tltrpar tpardtplain tltrparts16tqr tli0tri0tidctlparttqcttx4320ttqrttx8640taspalphata
spnumtfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang3081tlangfe2052tcgridtlangnp3081tlangfen
p2052 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tlang1033tlangfe2052tlangnp1033tinsrsid15100144 Pag. SItfieldIttfldinst Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs18tinsrsid15100144 PAGE SSItfldrslt Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs18tlang1024tlangfe1024tnoprooftinsrsid15100144 1SSSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tcs18tinsrsid15100144 4SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tlang1033tlangfe2052tlangnp1033tinsrsid15100144 tpar SSIttpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0tpararsid15100144 trtlchtfcs1 tabtaf0tafs40talang1025 tltrchtfcs0 tbtf37tfs40tultlang1033tlangfe2052tcgridtlangnp103
3tlangfenp2052 Itrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 tfs22tinsrsid15100144tcharrsid15100144 PERIOADA CHIMEOTICA a CHIMIEItpar Stpard tltrparts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0tpararsid15100144 Itrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 tfs22tinsrsid15100144tcharrsid15100144 tpar Stpard tltrparts15tqj tfi283tli-709tri-426tidctlpartaspalphataspnumtfaau
totadjustrighttrin-426tlin-709titap0tpararsid151001
44 Itrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 tfs22tulnonetinsrsid15100144tcharrsid15100144 Chimia este o disciplina stiintifica relativ noua si domeniul preocuparilor chimiei si separarea ei de alte stiintefizica,mineralogie,mefalurgie etc.s-a conturat in secolul al XVIII-lea,incepand cu lucrarile lui M.V. Lomonosov si A.L.Lavoisier.tpar Stpard tltrparts15tqj tfi283tli-709tri-426tidctlpartaspalphataspnumtfaau
totadjustrighttrin-426tlin-709titap0tpararsid151001
44 Itrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 tfs22tulnonetinsrsid15100144tcharrsid15100144 Principalele cauze ale dezvoltarii tarzii a chimiei ca stiinta sunttpar ttab -cercetatorii stiintelor naturii din antichitate erau inclinati mai mult spre speculatii filozofice,lipsite de o baza experimentalaacest fapt favorizand dezvoltarea ipotezelor in dauna teoriilor trainice.tpar ttab -aplicarea metodei deductive cu caracter speculativ,in dauna metodei inductive cu caracter experimentalintrodusa de Fr.Baconacest fapt conducea adesea la concluzii rupte de realitate asupra transformarii materieitransmutabilitatea elementelor, nasterea si nimicirea materiei tpar ttab -lipsa mijloacelor experimentale dezvoltate a facut ca descoperirea substantelor chimice si studiul proceselor chimice sa fie intarziat cu aproape doua milenii.tpar Chimia ca stiinta a materiei si transformarii a aparut probabil in Egiptul antic,tara cea mai inaintata di punct de vedere tehnic din lumea veche.In academia din Alexandria,chimia ca arta sfanta avea o cladire speciala-templul lui Serapis.tpar ttab La acea vreme,t94stiinta divina a chimiei era monopolul,sacerdotilor,privilegiati ai clasei dominante,care pastrau un secret adanc asupra artei lor.tpar ttab De la egipteni,chimia a fost imprumutata de arabi,a caror contributie in domeniul chimieio a fost extrem de valoroasa.Arabii au adaugat prefixult94alt94 denumirii de chimie,de unde termenul de alchimie.tpar ttab Contributii valoroase in chimie au avut si popoarele Mesopotamiei,Indiei si Chinei.tpar ttab De la egipteni si arabi,chimia a tecut la grecii antici si la alte popoare europene.tpar ttab Popoarele vechii civilizatiiegiptenii,babilonienii fenicienii,evreii s.a.nu s-au putut elibera de substratul religios antistiintific,al cercetatorilor lor.Unii dintre invatatii vechii Elade au reusit sa se ridice deasupra misticismului si obscuratismului,creand bazele filozofiei materialiste pe care s-a cladit intreaga stiinta moderna.tpar ttab Marturiile arheologice si documentele scrise dovedesc ca egiptenii,indienii,chinezii scutii si alte popoare antice cunosteau prelucrarea metalelor,fabricarea tesaturilor,vopselele,sticla,emailurile,cosmeticel
e,ceramica,varul,sapunurile,bauturile,medicamentele
,hartia etc.Cu toate scadeile ei datorate caracterului speculativ al cecetarilor,in perioada veche s-au formulat unele idei ce au avut o influenta binefacatoare asupra stiintelor,datorita filozofilor materialisti ai Greciei antice.tpar ttab In legatura cu alcatuirea materie,in perioada veche se formuleaza ipotezele unitatii si diversitatii materiei.tpar ttab In formulareaSItrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 titfs22tulnonetinsrsid15100144tcharrsid15100144 ipotezei unitatii materieiSItrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 tfs22tulnonetinsrsid15100144tcharrsid15100144 s-a pornit de la ideea ca exista unt84principiu unict94di care deriva toate substantele.In privinta ecestui principiu unic,diferiti invatati antici aveau pareri diferite.tpar ttab Thales din Milet,un mare invatat grec sustinea ca la baza alcatuirii materiei sta apa.Aceeasi parere o aveau egiptnii.Insa de exemplu Aximenes din Milet nu-I impartasea aceasta viziune,crezand in existenta aerului ca un principiu unic,iar Heraclit din Efes a propus focul,Xenofan din Atena-pamantul.Ideea unitatii materiei implica si ideea continuitatii sale.tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 titfs22tulnonetinsrsid15100144tcharrsid15100144 Ipoteza diversitatii materieiSItrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 tfs22tulnonetinsrsid15100144tcharrsid15100144 isi are reprezentanti la indieniCanada in secolul al VI-lea i.e.n.chineziFu-Si mileniul I i.e.n.greciAnaximandru,Anaxagoras sec. VI i.e.n.Empedocle,Aristoteltpar SItrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 titfs22tulnonetinsrsid15100144tcharrsid15100144 ttab SItrtlchtfcs1 taf0tafs22 tltrchtfcs0 tfs22tulnonetinsrsid15100144tcharrsid15100144 Empedocle reduce diversitatea luc...
Download