...enta puncte de vedere alternative, inclusiv nepopulare-a actiona in numele publicului in baza increderii acestuia.Din perspectiva rolului lor intr-o societate democratica, jurnalistii se afla in raporturi de responsabilitate individuala - in sensul ca libertatea personalului media este parte integranta a libertatii presei - si colectiva la nivelul grupului si in sens mai larg, al comunitatii profesionale, contractuala fata de proprietar si sociala fata de public si lege.Ignorarea responsabilitatilor amintite de catre jurnalisti nu se traduce doar in erodarea credibilitatii presei, ci si in limitarea libertatii lor profesionale. Altfel spus, intre gradul de maturitate, de profesionalism si gradul de libertate exista o determinare directa.Asa se face ca in societatile democratice, preocuparile in sensul liberalizarii sistemului mass-media se imbina cu conducerea de la distanta a media de catre autoritatile centrale, respectul pentru autonomia presei neexcluzand ajustari negociate ale exercitarii profesiei, limitari la care comunitatea jurnalistilor adera. Pe de alta parte, constienti de rolul lor social, jurnalistii insisi manifesta un interes constant pentru consolidarea statutului lor, pentru legitimarea demersurilor lor.In aceste directii se inscriu si evolutiile recente din Romania, unde, desi raporturile presa-stat au fost si sunt tensionate, cei doi par sa fi inteles ideea responsabilitatii si transparentei.Amintim aici embargourile instituite de presa fata de activitatile celor doua camere ale Parlamentului Romaniei martie 1998 asupra carora s-a revenit ulterior si documentul de autoreglementare care este cadrul deontologic adoptat de Clubul Roman de Presa.Totusi cel mai solid garant al libertatii presei il constituie legea, alaturi de instrumentul de protectie fundamental, Constitutia.Din pacate in Romania, profesia de ziarist nu are statut reglementat legal, si cum nu este reglementat dreptul la replica acesta din urma fiind prevazut doar de Consiliul National al Audiovizualului.Desi exista un Proiect de cod deontologic al Societatii Romane de Radiodifuziune sau statute ale unor organizatii profesionale U.Z.P., A.Z.R., acestea nu au putere de lege. In consecinta, in exercitarea profesiei sale, ziaristul se confrunta cu prevederile Codului Penal.Or, de exercitarea dreptului de exprimare si informare este strans legata dezvoltarea, mentinerea si protejarea democratiei.11.4.3. Delicte de presa Potrivit Raportului pe 1996 al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor in Romania - Comitetul Helsinki Aspecte privind evolutia situatiei omului in Romania si activitatea APADOR - CH, adoptarea legilor de modificare a Codului Penal si a Codului de Procedura Penala inseamna o legislatie penala ce contravine, intr-o proportie covarsitoare, principiilor care sa guverneze un regim democratic.Pentru a justifica acest fapt vom incerca ilustrarea comparativa a unor delicte de presa la noi si in alte tari cu indelungata traditie democratica.Demersul nostru are si un alt obiectiv, si anume acela, de a arata necesitatea dezincriminarii infractiunilor de insulta, calomnie si ofensa adusa autoritatii - cu care se confrunta astazi gazetarul roman - prin trecerea lor din sfera penalului in cea a dreptului civil.Este de remarcat in acest sens ca APADOR-CH a lansat diferite programe pe aceasta tema cum ar fi Libertatea presei si hate speech, desfasurate in perioada august 1995 - mai 1996 si coordonate de Federatia Internationala Helsinki pentru Drepturile Omului.In Romania, cazurile ziaristilor trimisi in judecata si condamnati conform art.205, 206 si 238 din Codul Penal au facut obiectul atentiei, poate mai putin, a publicului larg, dar in mod cert a breslei jurnalistilor si a organizatiilor neguvernamentale.Sa amintim aici cazul ziaristilor Radu Mazare si Constantin Cumpana de la cotidianul Telegraf din Constanta.Cei doi au semnat un articol in care se faceau afirmatii acuzatoare la adresa fostului viceprimar P.N.L. Dan Miron si a actualei judecatoare Revi Moga, care prin concurs de infractiuni au realizat escrocheria VINALEX. Viceprimarul - la acea vreme - era acuzat de luare de mita pentru incheierea unui contract cu alta firma decat cea autorizata de Consiliul Local.Cei doi ziaristi au fost actionati in justitie si condamnati pe baza a doua temeiuri juridice - insulta si calomnie - pentru aceeasi fapta. Li s-a aplicat pedeapsa privativa de libertate, fara suspendare, desi Codul Penal pr...
Download