Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Practici manipulative - definitie si caracterizare - propaganda, zvonul

...ca importanta este 0, in nici un caz nu se poate vorbi despre un zvon la fel despre ambiguitate declaratiile oficiale eleimina zvonurile, pe cand lipsa lor nu face decat sa potenteze aparitia sI circulatia lor. Zvonuile sunt puse in circulatie pentru ca au o dubla functie de a explica sI de a atenua anumite tensiuni emotionale. De exemplu, calomnierea unei persoane are ca efect atenuarea urii care i se poarta. Circulatia zvonurilor este dependenta ce contextele sociale credibilitatea institutiilor sociale, sistemul de organizare sI circulatie a informatiei formale, tipurile raporturilor de putere, de trasaturile de personalitate ale indivizilor si de nevoile psihosociologice ale indivizilor si grupurilor. Lucrarile lui Allport sI Postman au pus in evidenta trei legi de transmitere a zvonurilor-legea saraciei sI a nivelarii pe masura ce zvonul circula, el tinde sa devina mai scurt, mai usor de inteles sI de relatat-legea accentuarii intarirea anumitor detalii - de obicei cele mai spectaculoase - care dobandesc astfel un loc central in semnificatia zvonurilor-legea asimilarii conservarea sI reorganizarea continutului in jurul unei teme centrale. Asimilarea se poate face la tema centrala prin condensare, anticipare sI stereotipuri verbale. Zvonurile tind sa se ajusteze intereselor individuale, apartenentei sociale sau rasiale, prejudecatilor personale ale celui care le transmite. Cercetarile lui Allport sI Postman au aratat ca indivizii care propaga zvonurile se confrunta cu dificultatea de a sesiza sI de a retine in obiectivitatea lor elementele lumii exterioare. Pentru a putea sa le utilizeze, ei trebuie sa le restructureze sI sa le ajusteze modelului lor de intelegere sI intereselor lor proprii. Cercetarile lui Kapferer au aratat ca circulatia zvonurilor se bazeaza pe trei conditii esentiale credibilitatea, aparenta de adevar sI dezirabilitatea continutului informatiei. Circulatia lor apare ca un sistem de canalizare a fricii sI incertitudinii in fata unor situatii ambigue. De asemenea, circulatia lor este corelata cu forma, cantitatea, calitatea sI credibilitatea informatiei oficiale sau formale. Cu cat aceasta din urma este mai saraca, incompleta sau mai putin credibila, cu atat se intensifica propagarea zvonurilor. Din acest motiv, in societatile totalitare care monopolizeaza informatia formala, zvonurile au o mare raspandire. Uneori ele sunt lansate de mijloace de propaganda ale statului totalitar pentru a promova anumite atitudini sI comportamente mai greu de obtinut prin utilizarea mijloacelor formale. Circulatia lor se restrange atunci cand exista posibilitatea verificarii rapide a adevarului unei informatii. Analistii clasifica zvonurile in trei categorii -cele care iau dorintele drept realitate optimiste-cele care exprima o teama sI o anxietate-cele care provoaca disensiuni ataca persoane din cadrul aceluiasi grup Temele recurente ale zvonurilor sunt otrava ascunsa, complotul impotriva puterii, crizele artificiale, teama de straini, rapirea copiilor, bolile conducatorilor, problemele sentimentale ale acestora, compromiterea financiara sau escrocheriile lor. Lansarea zvonurilor nu se face la intamplare, ci tinandu-se seama de asteptarile grupurilor umane fata de situatia problmatica pe care o traverseaza. Plecand de la aceste date ale situatiei, se lanseaza un mesaj cat mai apropiat de ceea ce ar dori sa afle populatia la acel moment, indiferent cat de departe de adevar este continutul enuntului respectiv. In acest context, posibilitatea de diseminare a zvonului este cea mai mare. Ca principale tipuri de falsificari sau distorsiuni de mesaje care stau la baza zvonurilor amintim dramatizarea, amplificarea proportiilor, a semnificatiilor, a detaliilor, intretinerea celor transmise , redefinirea prejudecatilor sI a mentalitatilor proprii segmentelor respective de opinie pentru a crea un puternic fond emotional in scopul ecranarii pana la disparitie a spiritului critic. Zvonul reuseste sa cucereasca o arie considerabila de intindere in spatiul social indeosebi in situatii de criza, pe care le sI amplifica. O sursa de profesionisti poate chiar provoca o criza sociala plecand de la zvonuri bine directionate sI lansate la momente de maxim impact asupra opiniei publice. In acest sens, Merton releva faptul ca zvonurile pot genera predictia creatoare de evenimente, atunci cand sunt folosite ca instrumente ale propagandei sau contrapropagandei. ...
Download