...dupI un stadiu mai lung sau mai scurt de somn, lent Popoviciu.InsomniileSunt reprezentate de scIderi ale timpului total de somn, acuzate ca atare.ExistI persoana care dorm in mod fiziologic foarte putin, astfel dupI unii istorici, Napoleon nu dormea mai mult de 3 ore pe noapte. De asemenea Victor Hugo si Edison dormeau foarte putin. Osald descrie insomnia sInItoasI .Uneori timpul total de somn poate sI fie normal, dar acuzarea insomniei sI fie legatI de lipsa alternantei normale in ciclurile somnului.Insomnia este un element psihopatologic extre de des intalnit in psihiatrie. Se intalneste in surmenaj, neurastenie, nevroze anxioase, accesele maniaco depresive, intoxicatii cronice alcolism, stIri dementiale. In mod clasic se scrie insomnia de adormire a nevroticului si cea de trezire a depresivului. La bItrani existI o perturbare a ritmului somn veghe manifestatI prin perioade de somn diurn care se repetI de 2 3 ori urmate de insomnii nocturne. La aceastI categorie de virstI, nu trebuie ignorat faptul cI insomnia poate fi un semn precoce al aterosclerozei.HipersomniileSunt prelungiri ale perioadei de somn care pot surveni continuu sau paraoxistic, sunt mult mai rare decat insomniile si au foarte rar o cauzI psifogenI.Hipersomniile continue au determinare in general organicI. Se intalnesc in encefalite encefalita epidermicI, tuberculoasI, sifiliticI, boala Gayet esnicke, sindroame Korsakov HIC tumori la nivelul trunchiului celebral sau hipotalamusului si cauze metabolice insuficienta hepaticI, renalI, mixedem.Hipersomniile paroxistice sunt grupIri in sindroame care se intalnesc rarSindromul Pickick hipersomnie diurnI, obezitate, tulburIri respiratorii si cianozI.Atacul marcoleptic este caracterizat prin crize de somn de duratI variabilI, care apar de obicei in perioadele de inactivitate sau relativI activitate, frecvent in conditii emotionale deosebite, in care bolnavii se trezesc rapid asa cum au adormit.Atacurile cataleptice apar doar cu totul exceptional izolate si constau intr-o pierdere bruscI a tonusului muscular tradusI prin astazie. Factorii emotionali rasul, mania, concentrarea, excitatii senzoriale puternice si neasteptate sau chiar actul sexual pot declansa atacul cataleptic. Poate fi precedat de semne premonitorii si poate imbrIca forma marelui acces cataleptic prIbusirea rapidI, progresivI sau forme larvate care se referI mai ales la musculatura extremitItii superioare a corpului. Pseudo hipersomnia istericI este un acces de somn cu duratI variabilI in care bolnavul rImane inert fIrI reactii la la excitantii externi cu anestezie senzitivI senzorialI. Aspectul EEG rImane normal.BibliografieConstantin Gorgos, CItIlin Tudose,Florin Tudose, Ileana Botezat Vademecum in psihiatrie, edit MedicalI, Bucuresti 1985..BVXNPl8Fjndx 5CJtCJCJ.0IiXLNlFàaaaaaaaaaaaaaaaa aiia aaaa aaaa 1h à!nnna...
Download