...onificarea prozopopeea - procedeu literar prin care se atribuie fiinselor necuvantttoare, obiectelor, elementelor din naturt, sau ideilor abstracte ansuiirile omeneiti de a vorbi, de a gandi, de a avea sentimente, de a acsiona ca oamenii, antr-un cuvant, de a face din ele persoane.Antiteza - Figurt de stil care constt an altturarea a doi termeni personaje, situasii, fenomene, idei etc., de obicei, punandu-se reciproc an lumint, urmtrindu-se st se reliefeze mai pregnant opozisia dintre aceitia.Alegoria - Figurt de stil alcttuitt dintr-o succesiune de metafore, comparasii, epitete, personifictri, ce creeazt o imagine anchegatt, prin care poetul dt formt concrett unor nosiuni abstracte. Alegoria apare frecvent an fabule ii an proverbe.Hiperbola - Procedeu artistic prin care se exagereazt intensionat ansuiirile unei fiinse sau caracteristicile unui obiect, fenomen, sau ale altei antampltri, cu scopul de al impresiona pe cititor.Inversiunea - Procedeu artistic ce constt an schimbarea topicii obiinuite a cuvintelordintr-o propozisie frazt. Prin inversiune metataxt se evidensiazt importansa deosebitt a unui cuvant grup de cuvinte din contextul respectiv.Enumerasia - niiruirea mai multor termeni din acelaii cmp semantic, folositt spre a atrage atensia asupra aspectelor descrise sau asupra faptelor anftsiiate.Repetisia - Figurt de stil care constt an repetarea unui cuvant sau a unui grup de cuvinte, pentru a anttri o idee sau o impresie.Onomatopeea - Cuvant care, prin elemetele lui sonore, imitt sunete, zgomote din naturt. Folosirea onomatopeei an poezie duce la versul onomatopeic, la armonie imitativt.Invocasia - Partea de anceput a unei opere, an care poetul cere ajutorul muzei sau divinittsii pentru a-ii pitea realiza opera. Cand invocasia se adreseazt unui personaj imaginar sau absent, ea se numeite invocasie retorict.Metonimia - Figurt de stil care constt an inversarea voluntart a categoriilor logice antregul prin parte, partea prin antreg, cauza prin efect, efectul prin cauzt, abstractul prin concret, posesorul prin lucrul posedat etc.Eufemismul - Apropiat de ironie, eufemismul este o figurt de stil care constt an atenuarea prin substituire a unei expresii cu sens jignitor, dur sau chiar obscen.Moduri de expunereDescrierea - Este un mod de expunere prin care scriitorul prezintt an amtnuntele lor specifice ii impresionabile un cols din naturt peisaj, un obiect, un fenomen, o fiinst, chpul unui om, un mediu social, o stare sufleteasct. ntr-o descriere literart, an prozt sau an versuri, pe langt prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul dt glas ii sentimentelor declaniate an sufletul stu de contemplarea obiectului descris uimire, ancantare, bucurie, spaimt etc.. Existt opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere, ca mod de expunere, cum sunt, de exemplu, pastelurile. Alteori, descrierea apare an cadrul narasiunii, atunci cand scriitorul descrie personaje, realizand portrete.Narasiunea - este o relatare a unor antampltri antr-o ascensiune de momente. Narasiunea este modul caracteristic al epicului. Autorul povesteite fapte ii antampltri prezentate antr-un loc ii un timp determinate. Toate aceste antampltri dintr-o narasiune, legate de personaje, formeazt acsiunea. La acsiune, participt personajele literare, care pot fi oameni, dar ii plante, animale, sau lucruri animate de autor ca an basme, legende sau fabule. De regult, anst, narasiunile prezintt antampltri din viasa oamenilor, acele antampltri prin care scriitorul defineite firea, caracterul, felul de a fi al personajului literar sau, atunci cand apar personaje colective, modul de viast al societtsii omeneiti, antr-o anume epoct. Pritre speciile genului epic care au ca mod de exopunere narasiunea, se numtrt basmul, legenda, povestea, balada, fabula, schisa, nuvela, romanul, poemul eroic.Dialogul - Este modul de expunere prin care se reproduce, an vorbire directt, conversasia dintre personaje. Este mijlocul prin care autorul face personajele st vorbeasct, dezvtluindu-ii, astfel, psihologia ii mobilurile acsiunii ii atitudinilor adoptate. Existt opere literare an care se foloseite an antregime, ca mod de expunere, dialogul. Acestea sunt specille genului dramatic comedia, drama sau tragedia. n astfel de opere literare, an loc st povesteasct faptele ii antampltrile, scriitorul pune personajele st vorbeasct, st se miite ii st gandeasct, an fasa spectatorilor, pe o scent, ca an realitate.Existt ii un dialog interior, care reproduce replicile pe care le schimbt cu sine ansuii un personaj literar. Recurgand la aceastt modalitate, scriitorul prezintt contradicsiile psihologice puternice ale personajului repsectiv, punandu-se mai acut an lumint conflictul psihologic, nehottrarea sau iovtiala personajului an situasii dilematice, precum ii alte trtstturi de caracter.Genuri literareTermenul de gen literar provine din latinescul genus neam, rast, fel, mod ii, an literaturt, numeite o clast de opere literare. Genul literar a fost definit avand ca elemente de referinst relasia ce se stabileite antre cretor ii lumea anconjurttoare, precum ii felul an care acesta comunict an opera respectivt idei, sentimente, atitudini.1. Genul LIRIC cuprinde acele opere literare an care scriitorul cel mai adesea, poet comunict direct impresiile, gandurile, sentimentele, ideile ii atitudinile sale. Cel care le exprmt este ansuii poetul. Uneori, sentimentele autorului intrt an rezonanst cu simstmintele cititorului, antamplare fericitt, ce dt valoarea operei ii, uneori, viasa lungt a acesteia. cult- imnul -- Poezie sau cantec solemn compus pentru preamtrirea unei idei, a unui eveniment, a unui erou legendar etc. Imnurile religioase premtresc divinitatea. Odatt cu formarea statelor nasionale, imnul devine ii un cantec solemn adoptat oficial ca simbol al unittsii nasionale a statului. Este anrudit ii cu oda.- oda -- Specie a poeziei lirice formatt din strofe cu aceeaii formt ii cu aceeaii structurt metrict, an care se exprimt elogiul, entuziasmul sau admirasia fast de persoane, de fapte eroice, idealuri, fast de patrie. Oda opate fi eroict, personalt, religioast sau sacrt.- pastelul -- Specie a poeziei lirice, an care autorul descrie un tablou din naturt priveliite, moment al unei zile sau anotimp, aspecte din faunt ii flort, prin intermediul ctruia aii exprimt direct anumite sentimente.- elegia -- Poezie lirict an care se exprimt sentimente de tristese, melancolie, regret mai mult sau mai pusin dureros, de disperare, provocate de motive intime sau sociale. Elegiile pot fi filozofice, patriotice, religioase, erotice etc.- satira -- Poezie lirict n care sunt ridiculizate aspecte negative sociale, moravuri, caractere. Satira poate fi literart, moralt, socialt, politict.- meditasia -- Specie a liricii filozofice an care poetul aii exprimt sentimentele, cugetand asupra rosturilor existensei umane ii asupra unor experiense intelectuale fundamentale an legtturt cu temele majore ale unversului.- sonetul -- Poezie cu ...
Download