...e lacului Cuaternar. Partea cea mai joasa 10-20 m altitudine se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai. Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti. Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare si sufoziune crovuri. Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul Olteniei, in estul Campiei Romane de-a lungul Ialomitei, Calmatuiului si Campia Tecuciului la Hanu Conachi. Forma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla fundamentul ei intre Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de propagare a undelor seismice care au epicentru in Carpatii si Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est spre nord-vest. Totodata aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria este fasia cu ce mai mare amplitudine termica medie anuala 26 gr.C. In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii campii piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare cu interfluvii intre vai. a Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri Arges, Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna dintr-o zona mai inalta piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii, unde datorita nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub forma unor campii de imprastiere sau delte continentale cu aspect piemontan. Mai cunoscute sunt Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului. b Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente subsidentei suprafetei totpografice si genereaza cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant ratacitor. Principalele campii de acest fel sunt Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior. c Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte terasate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari Jiu, Olt, Arges, Dunare si sunt acoperite cu loess crovuri, gavane, padine devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice. Principalele campii tabulare sunt Campia Olteniei la vest de Olt cu Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si Campia Brailei. In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de actiunea directa a fluviului. Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt Campia Olteniei, sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica, la care se adauga Lunca si Baltile Dunarii fiecare subdiviziune majora are o serie de subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane. Clima si hidrografia Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate 10-11 gr.C, inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar cu precipitatii reduse 450-600 mman si secete frecvente. Se constata o accentuare a continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales in privinta precipitatiilor, care scad de la 600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan. Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta dintre temperaturile medii ale lunilor extreme, care, pe aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26 gr.C. Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente submediteraneene in Campia Olteniei cu ploi de toamna si ierni blande, de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene la cele de ariditate in partea centrala cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna si de ariditate in Baragan cu un continentalism accentuat, ierni reci, vericalde si secete. Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in campie Desnatui, Calmatui. Principalele rauri sunt de la vest la est Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea cu Teleormanul, Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si Dambovita cu Colentina, Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Prahova. Din grupa estica mentionam Siretul raul cu cel mai mare debit -222 mc.sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii Buzau, Putna si Prutul 85 mc.sec. Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala in foarte mica masura nivala sau subterana, acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara Calmatuiurile, Vedea s.a., consecinte ale climatului continental. In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca mai ales in Lunca Dunarii, lacuri sarate sau cu apa dulce in Baragan, limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina. Vegetatie, fauna, solurile si rezervatiile naturale Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni stepa, caracteristica partii estice indeosebi in Baragan, cuprinzand pajisti stepice cu graminee paiusul, colilia, negara, pirul s.a silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu padurile de stejar Svlasia are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei. Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva rezervatii. Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile caracteristice stepei si cernoziomurile levigate tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate. Exista si soluri brun-roscate de padure. De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti soluri hidromerfe, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului. Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila, Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru si Ciornuleasa. Populatia si asezarile Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu densitati mai reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitorikmp. si chiar mai mult in zonele din jururl marilor orase. In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in zone cu valori apropiate de media pe tara, iar in vest chiar sub aceasta valoare. Asezarile rurale Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se i...
Download