...ar acum dupa cucerirea Corintului de catre romani tablouri, statui de bronz sau de marmura, basoreliefuri etc jefuite de cuceritorii romani din intreaga lume au fost aduse la Roma in cantitati considerabile. Dupa care ,in orasele Italieisi in primul rand la Roma au venit din Grecia si din orasele Asiei Mici , de buna voie un mare numar de artisti i mestesugari , arhitecti ,pictori si scluptori. Spirite pozitive si practice ,romanii aveau vocatia realismului .Tendintele artei romanesunt preponderent realiste. Fondul stravechi rustic al romanilor nu-i putea ajuta sa aprecieze nici subtilitatea, nici fantezia , nici rafinamentul, nici temele pur abstracte in arta.Viziunea fundamental realista a romanilor este perfect confirmata si ilustrata in scluptura , dar si un pictura, inclusiv in mozaic .Aceasi viziune explica si preferinta artei romane , mai putin pentru statuie cat mai mult pentru basorelief gen care -i da artistului posibilitatea sa consemneze cat mai corect si mai exact un episod sau un fragment din realitatea vietii. Ca inspiratie si stil, in alegerea motivelor si enuntarea teoriilor arta romana a folosit limbajul artistc grec, integrindu-se perfect in arta elenistica a timpului. ARHITECTURA Ca in intreaga lume elenistica ,si la romani arta dominanta era arhitectura. Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor ,in primul rand prin acel element tipic roman care este atrimul, curtea interioara , de forma rectangulara sau patrata,cu un bazin sau un put in centru ,iar de jur-inprejur cu camerele de locuit in atrium erau plasate imaginile stramosilor si caminul domestic , precum si statuile divinitatilor protectoare ale familiei. Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II ieh s-a descoperit un fel de ciment un conglomeratartificial de pietris si nisip, amestecat cu materii vulcanice, peste care se turna in cofraje mortar.Dupa aceasta, peretele era acoperit cu caramizi are sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. Apoi prin folosirea generalizata a caramizilor arse, a fost posibila constructia boltei in leagansi a cupolei care putea acoperii sali de mari dimensiuni. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa realizeze edificiiindraznete,impresionind prin dimensiunile lor uriase constructii in special cu caracter pur utilitar bazilici, terme, apeducte si edificii destinate spectacolelor. Atat de solidele poduri romane, indispensabile imensei retele de drumuri ,erau perfect calculate ca sa reziste la presiunea apei. Podurile din epoca imperiala nu foloseau in totdeauna betonul ci blocuri de travertin . Ei cunosteau din cele mai vechi timpuri si arcul liber. Ponte Milvio din Roma, de pilda , avea arcele cu deschiderea de 18 m dar in Spania , podul in intregime din argit de langa Alcantara, peste fluviul Tajo, pod lung de 189 m , are sase semiarce circulare, deschiderea celui mai mare fiind de 27 m. Iar podul lui Traian de la Portile de Fier, avea o lungime de aprox. 900 m , cu piloni de piatra la o dis. de 51 m unul de altul.Adeseori podurile trcand peste apele unui rau sau traversand o campie, functionau ca suport al unor apeducte. Faimoasele apeducte romane, opere impresionante de inginerie, aduceau in orase apa prin tuburi sau canale sustinute de arcuri uriase, de la mari distante. Inginerul roman Frontinus, expert in constructia de apeducte, spunea ca acestea sunt principalul semn al maretiei Imperiului roman. O realizare tipic romanain domeniul arhitecturii a fost si amfitiatrul. Aceste gigantice constructii ovale reprezinta o dublare a teatrului semicircular greco roman, a carei prima versiune permanenta , constituita in piatra si stuf vulcanic ,a fost completata de pompei, in 54 ien. Arena de forma eliptica era acoperita cu nisip pentru ca acesta sa absoarba sangele oamenilor ori al animalelor. Primul amfitiatru, prtial din piatra a fost construit la Roma de Augustus, II sub Nerodar cel mai mare amfitiatru romansi totodata si cel mai celebruesteAmfitiatru Flaviilorsau Coloseum.,inceput de Vespasian si terminat de Titus in 80 ien . Renumite sunt si amfitiatrele din Verona, Arles, Nimes, Pola, sa.Arhitectura amfiteatrelor romane a exercitat o influenta considerabila in epoca renasterii. Faimoasele terme romane nu erau doar niste enorme si luxoase bai publice, ci si locuri de recreatie si centre de activitati sportive si culturale. Dintre cele existente la Roma cele mai renumite erau cele din Agripa , Termele lui Diocletian construite intre 298-305 si Termele lui Caracala a caror constructie dateaza de la inceputul sec III. Templul roman era asemenea celui etrusc pe care-l continua dar incorporand si influente grecesti. In general de dimensiuni mici, avea forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt. Avea in fata un rand sau doua de coloane, iar cela , incaperea rezervata imaginii divinitatii respective , era pseudoperiptera,adica inconjurata de coloane incorporate pe jumate in zidul celei. Exemplu tipic este templul bine pastrat azi dedicat Fortunei Virile, din Roma,avand alaturi un alt tip de templu circular inchinat Vestei.Perfect conservate au ramas si templele din S Galiei din oraseleVienne si Nimes. Un moment roman original transmis si lumii moderne este si arcul de triunf pt prima data realizat in sec I ieh. Una din marile capodopere ale arhitecturii este Pantemonul din Roma-templul tuturor zeilor cel mai bine conservat si cel mai celebru edificiu pe care ni l-au last romani. Construit in anul 27 ien de Agrippa distrus de un incendiu , reconstrut de imparatulomitian, apoi de Hadrian dupa un alt incendiu a fost restaurat in fine de Septimius Severus si Caracala . Templul are forma unui edificiu circular, precedat de un vestibul sustinut de 16 coloane .Interiorul este de o absoluta armonie si simplitate.Peretii inbracati in marmura, au 7 nise iarin planul superior,8 edicule. Cu Panteonul intilnim pentru prima data o arhitectura inteleasa ca organizare a spatiului,mai degraba decat ca simpla compozitie a maselor de zidarie. SCLUPTURA Si scluptura romana se confunda, in perioada inceputurilor ei, cu cea etrusca. Primele opere remarcabile, din sec IV ien statuia in bronz Oratorul si busturile in bronz ale lui Brutus si Scipio azi in Muzeul Arheologic din Florenta .A urmat api influenta sclupturii elenistice, in care artistul pune accentul pe caracteristicile personale unice ale individului, relevand presupusele raporturi existente intre expresia figurii si caracterul personajului. Romanii au manifestat o preferinta speciala pentru arta portretului. Aceasta preferinta isi avea explicatia in vechiul obicei al patricienilor de a-si expune in casa in timpul funerariilor unui membru al familiei, mastile stramosilor, executate cu un puteric realism masti funerare ale caror reminiscenta se vor gasi si in portretele executate in teracota, piatra sau marmura ale generatiilor imediat urmatoar...
Download