...nea se imbina cu descrierea si cu dialogul.Descrierea ocupa si ea un loc important deoarece fixeaza cadrul actiunii si ajuta la prezentarea personajelor. Dialogul este caracterizant , aratand prin regionalismele folosite culoarea locala.Intalnim in nuvela expunerea obiectiva , deoarece naratiunea se face la persoana a treia. Cu toate acestea exista si cateva interventii subiective prin care autorul isi arata admiratia si atitudinea prebatoare fata de parintele Trandafir. Putem distinge ca-n orice opera epica , momentele subiectului cu o desfasurare antecedenta.Expozitiunea prezinta direct cateva din insusirile personajelor principale si imaginea satului Saraceni. Intriga arata hotararea eroului de asi continua viata in acest sat si dorinta de ai schimba pe locuitorii acestui sat.Desfasurarea actiunii arata perseverenta cu care preotul Trandafir isi urmareste telul , posibilitatea de a se adapta oricari situatii si hotararea de as reface gospodaria si de as cultiva pamanturile.Punctul culminant este atins atunci cand parintele reuseste sa ii antreneze la munca pe ceilalti sateni.Deznodamantul il infatiseaza intr-o noua ipostaza , ca un bunic inconjurat de nepoti in mijlocul unui sat infloritor. Nuvela prezinta un conflict prezentat , de fapt un dublu conflict , un conflict ext intre preot si saraceni si un conflict interior care arata zbuciumul sufletesc al preotului in dorinta de ai schimba pe oameni. Personajele sunt mai multe decat in schita si sunt inpartite in categorii. Actiunea nuvelei nu este limitata in timp si spatiu. Timpul de desfasurare se intinde pe aproape zece ani , iar locul , cutoate ca este acelasi , satul Saraceni este infatisat in doua ipostaze , in prima ipostaza este sarac , apoi el este infatisat un sat bogat , infloritor. Accentul cade in nuvela pe prezentareapersonajului principal in mediul lui de viata. Caracteristica limbajului este oralitatea realizata prin dialog , expresii si proverbe populare , interjectii , regionalisme , propozitii exclamative si interogative. Astfel exprimarea are un caracter spontan , viu, caracteristic vorbirii populare. Din tote aceste trasaturi opera Popa Tanda este ca specie literara o nuvela , ina dintre cele mai valoroase nuvele ale lui Ion Slavici. Fabula este o specie a genului epic , in versuri sau in proza care satirizeaza defectele omenesti cu scopul de a le indrepta. Primele fabule au aparut inca din antichitate si parintele fabulei este considerat esop.Fabula a cunoscut o mare dezvoltare in perioadele de despotism cand autorii preferau sa critice moravurile societatii punandu-le pe seama animalelor. In literatura romana cei mai cunoscuti autori de fabule sunt Grigore Alexandrescu , Tudor Argezi , George Toparceanu. Grigore Alexandrescu a considerat ca perioada in care a trait este foarte potrivita pentru a nu risca sa fie pedepsit.Orice fabula are doua parti povestirea propriu-zisa si morala. Povestirea este alegorica , personajele sunt animale sau obiecte , iar morala apare la sfarsit facand transferul din planul animalelor in planul uman. Uneori morala poate fi inteleasa din text si nu apare scrisa separat.Fabulele sunt creatii epice de mica intindere cu un caracter satiric si moralizator in care intamplarile narate sunt puse pe seama animalelor , pasarilor sau obiectelor care apar persoificate. Fabula cuprinde in general doua parti prima parte este o povestire alegorica a doua parte este o morala , o concluzie prin care sunt transmise unele invataminte deoarece fabula satirizeaza defectele omenesti pe care doreste sa le indrepte. Alteori morala se poate desprinde din text fara sa fie scrisa separat. Bivolul si cotofana face parte din volumul Fabule pentru copiiscrise intre anii 1930-1936.Fabula ia atitudine , critica impotriva profitorilor care cauta si gasesc cate un prilej favorabil de a trage foloase in propriul interes. Autorul pune in discutie in termenii antitetici , toleranta si intoleranta care se manifesta intre animale in functie de interesul pe care le au una fata de alta. Poezia este conceputa ca o povestire alegorica cu trei personaje in care domina naratiunea , iar dialogul devine monolog prin care bivolul si catelul isi exprima atitudinea. Ca in orice fabula sunt narate intaiintamplarile si ne sunt prezentate personajele un bivol mare , puternic , o cotofana si un catel. Trecand din intamplare prin locul unde se afla bivolul , catelul vede cu mirare cum pe spinarea acestuia Se plimba o cotofana Cand in sus si cand in jos . Naiv , dar si foarte dornic de a profita Ia stai , frate ca e rost Sa ma plimbe si pe mine , el atunci sare in spinarea bivolului. Luat prin surprindere si uimit de indrazneala catelului , acesta se scutura il rastoarna si-l arunca cat colo ca pe-o zdranta in trifoi.Indignat peste masura bivolul il apostrofeaza pe catel intr-un limbaj dur javra , potaie proasta si isi motiveaza atitudinenea prin faptul ca prezenta cotofanei o suporta pentru binele pe care il face Ce-ai gandit tu oare javra , Au , crezuta-I ca sunt mort Cotofana treaca mearga pe spinare o suport Ca ma apara de muste , de tantari si de tauni Si de alte spurcaciuni Catelul nu ar aduce nici un avantaj , ci dimpotriva ar starni uimirea si nemultimirea intregului neam de bovine si sa-r face de ras Nu mi-ar fi rusine mie de vitei si de malaci , Bivol mare si puternic , gospodar cu greutate , Sa te port degeaba-n spate Personajele acestei fabule intruchipeaza ca in orice fabula tipuri umane astfel bivolul negru , mare , fioros , asa cum se autocaracterizeaza , este puternic , este gospodar cu greutate deci ii reprezinta pe cei puternici si influenti , pe cei instariti care nu accepta amestecul celor mici si nevoiasi in treburile proprii. El este tolerant si concesiv cu cotofana pe care o suporta deoarece ii aduce unele servicii , pe cand cu catelul este intolerant si neindurator deoarece acesta nu ii aduce nici un profit Cam ce slujba poti sa-mi faci Catelul apare in postura omului simplu , nevoias , dar indraznet , cutezant acestuia provine din naivitate , el nu apreciaza corect postura in care se afla bivolul , considerandu-l un mare dobitoc , un prost care ia in spate pe oricine. Catelul ii reprezinta astfel pe cei ce vor sa profite.Cotofana apare in postura unui personaj care nu se manifesta direct , ii reprezinta pe oamenii obisnuiti a caror preocupare nu depaseste grijile si treburile cotidiene. Ca-n orice fabula se transmite si o invatatura prin intermediul naratiunii si al atitudinii personajelor , aceasta nu este formulata direct p...
Download