...ni era necesara prezen a mamei sau a unui membru al familiei, cu menirea de a veghea la onoarea tinerei. Barbatul era obligat sa aiba acordul parin ilor i al rudelor cand ii alegea partenera de via a. Ignorarea acestei reguli atragea dezmotenirea in cazul baie ilor i privarea de zestre in cazul fetelorIn mediul ortodox, casatoria, in secolul XVIII, ca i in secolele trecute, ramane o taina administrata de biserica. Aceasta incearca, cu ajutorul familiei, sa controleze sexualitatea tinerilor i naterile ilegitime.Biserica ortodoxa romana interzicea casatoriile intre rudele de sange coborand pana la a 7 a spi a, oprite fiind chiar i casatoriile itre rudele spirituale.In concep ie populara, casatoria constituia un element obligatoriu i ciclul vie ii. Pe itul, cererea in casatorie, tocmirea zestrei, logodna, casatoria religioasa i nunta ca atare se derulaun in cadrul parohiei, reprezentand un eveniment major nu numai pentru individul in sine ci i pentru comunitate. Logodna se putea face printr-un inscris sau fara un act scris, cu consim amantul celor in cauza.In aceea vreme, miresele erau considerate proprietatea tatalui care gasea partide pentru fiica sa i care, fara sa ii ceara consim amantul, o promitea barba ilor care veneau cu propuneri financiare tentante. Pravilele romaneti din secolul al XVIII-lea stabileu obliga ia de fidelitate a so iei. So ul putea sa-i pedepsesca so ia, in func ie de vina, pana chiar la a o pune in lan uri in pivni a. Deseori, daca fata era urata, cei doi nu reueau sa se vada decat in fa a altarului, moment in care nu de pu ine ori s-a intamplat ca, in clipa in care ii vedea frumoasa consoarta imbracata in alb, viitorul mire sa-i schimbe parerea i sa o lase singura in biserica. Spre sfaritul secolului al XVIII -lea, multe fete sarace acceptau rela ii premaritale, in speran a realizarii unei casatorii fara zestre.Zestrea secolelor trecute se alcatuia in func ie de posibilita i. De regula, fetele veneau cu lucruri gospodareti, iar baie ii cu casa, unelte agricole.De la mijlocul secolului al XIX-lea apar insa doua elemente surpriza in via a de cuplu casatoria clandestina i numarul mare de rezerviti care traiau in concubinaj. Concubinajul devenise o realitate, peste care nu s-a mai putut trece in Transilvania, mai ales dupa 1858. Cauzele cele mai des intalnite erau imposibilitatea de a face fa a cheltuielilor materiale pe care le necesita nunta, impotrivirea parin ilor i a rudelor, care doreau pentru copii lor un viitor plin de bunastare, legile militare.Pentru romanii ortodoci din Transilvania, cel mai mare nr. De concubinaje 5.162 cazuri, este men ionat in anul 1911.In ceea ce privete pregatirile pnetru nunta i petrecerea de la finalul ei lucrurile au evoluat i ele de-alungul timpului.i in secolele trecute, alaiul de nunta merge de la casa miresei catre biserica, unde cununia religioasa este oficiata de un simplu preot sau de Prea Sfin ia Sa Parintele Mitropolit, in cazul marilor boieri. Apoi incepe ospa ul, cu lautari, bautura, mancare, dulce uri, cafele, lulelu ... In casele boiereti nunta incepea joia, dar ceremonia religioasa i marele ospa aveau loc duminica. La loc de cinste erau in aceea vreme nun ile domneti care inea mai multe zile. Sau erau casatorii in care petrecerea era trecuta cu vederea aa descriu cronicarii, nun ile domnilor din arile Romane.Domnitorii romani erau preocupa i mai mult de numele, prestigiul i averea pe care o dobandeau prin casatorie decat de nunta in sine. Iar cronicarii zabovesc destul de pu in asupra petrecerilor date la casatorii. Despre nun ile lui tefan Cel Mare nu se tie mare lucru. Se cunoate doar cate neveste a avut, i pe cele mai importante ibovnice. La urcarea sa pe tron, in 1457, tefan Cel Mare era necasatorit, dar avea un fiu, Alexandru. Prima casatorie sigura a domnitorului moldovean este cea din 1463, cu o ruteanca din Kiev, Evdochia, fiica principelui Olelco. Acesta s-a stins insa din via a dupa doar patru ani ce casnicie.tefan Cel Mare nu a stat multa vreme singur, recasatorindu-se in 1472 cu Maria de Mangop, care a murit dupa cinci ani. Voievodul s-a recasatorit in 1480 cu Maria Voichi a, fiica lyui Radu Cel Frumos, fratele lui Vlad epe.Acesta casnicie a inut pana la moartea domintorului, la 2 iulie 1504.Vremea a trecut i dintr-odata in conici i scrieri sunt relatate nun ile tradi ionale romaneti cu tot fastul lor.Nunta tradi ionala romanesca este incarcata de obiceiuri pline de frumuse e i simboluri ritualice menite sa aduca tinerei perechi mult doritul plus de bunastare i prosperitate.Nunta este considerata o taina ca i naterea i moartea. Daca naterea corespunde zorilor vie ii i moaretea amurgului, nunta este lumina zilei, cea mai limpede pentru fiin a omeneasca, dar i cea mai grea, deoarece omul in floarea varstei participa contient la trecerea celui mai important prag al existen ei sale.In satul romanesc tradi ional nunta constituia un moment important in cadrul comunita ii. Casatoria era un moment din ciclul vie ii care concentra un numar mare de rituri de trecerem dintr-un stadiu de via a intr-altul, rituri de purificare i altele menite sa aduca fertilitatea in noul cuplu. Se cunosc multiple variante locale de nunta in Moldova, Transilvania, Maramure, inutul Padurenilor, dar elementele esenaiale sunt aceleai.Scenariul nun ii se derula pe parcursul a patru, cinci zile, de joi pana mar i, iar ceremonialul se desfaura pe etape dedicate preparativelor anumitelor secven e ritualice, culminand cu desfaurarea nun ii propriu-zise, care era concentrata in ziua de duminica. Fiecare secven a a anun i era exprimata prin strigaturi sau ora ii specifice folclorului romanesc. Nun ile aveau loc in doi mari timpi la Calegile de iarna-imediat dupa sarbatori pana la inceputul Postului Patelui la Calegile de toamna- pana in primele zile ale Postului Craciunului. Aceste perioade erau considerate momente de ragaz in via a satului. Tot atunci, oamenii agoniseau in camara destule bucate pentru a organiza nunta. La Muzeul aranului Roman i la Muzeul Na ional al Satului Dimitrie Gusti se afla obiecte i lucrari literare referitoare la nunta tradi ional romaneasca care eviden iaza obiceiurile nun ii tradi ionale romaneti.Sambata se organizau diferite pregatiri in case diverse. La casa mirelui se adunau prietenii de o varsta ai mirilor. Dintre ei se alegeau chematorii la nunta, cei care mergeau prin sat cu o plosca impodobita ipentru a invita neamurile i vecinii din partea ginerelui, naului i miresei la alai. In Transilvania, inso itorii mirelui se numeau vornici, gazda iar inso itoarele miresei se numeau drute, in Oltenia aceti tineri se numeau col unari i col unarese. Aceti tineri aveau obliga ia sa pregateasca mirele, respectiv mireasa pentru nunta, inso indu-i apoi pe tot parcursul evenimentului.La viitorul so se organiza o petrecere pentru gatitul steagului Transilvania sau al bradului Oltenia, Moldova , la care participau baie i i fete. Acetia impodobeau o lancie cu naframe ale fetelelor, basmale, p...
Download