... conjunctivite In vecinatatea limbului sclero-cornean hiperemia conjunctivala perilimbica perikeratica semnul obiectiv major al unei Iridociclite sau atac de glaucom Aparatul lacrimal, care este format din aparatul de producere a lecrimilor glandele lacrimale principale si 30-40 de glande lacrimale accesorii. Glandele accesorii secreta secretia continua de lacrimi, glandele principale au o secretie intermitenta. Lacrimile umecteaza corneea si se elimina prin aparatul de drenaj al lacrimilor, format din punctele lacrimale superior si inferior canaliculele lacrimale sacul lacrimal canalul lacrimo-nazal care dreneaza lacrimile in nas Sistemul muscular extrinsec, este format din 4 muschi drepti superior, inferior, intern, extern 2 muschi oblici mare superior, mic inferior Orbita cavitate osoasa care adaposteste GO Globul ocularDin punct de vedere anatomic este format din trei straturi Stratul extern de invelis anterior Corneea membrana transparenta, avasculara, foarte bine inervata, cu rol de protectie si de mediu refringent, asigurand din refringenta totala de 60 de dioptrii, 45 de dioptrii Corneea23 posterioare corneea se continua cu Sclera, strabatuta in polul posterior de filetele de iesire ale nervului optic la acest nivel intra si iese din ochi a. centrala a retinei Trecerea intre cornee si sclera se face la nivelul unei zone de condensare conjunctivala limb sclero-cornean, zona extrem de importanta din punct de vedere anatomic, pentru ca aici dreneaza umorul apos din ochi, in aparatul conjunctival, acesta fiind locul de abordare chirurgical in interventiile pe globul ocular deschis Procesele infectioase Cornee à Keratite Sclera à Sclerite Tunica vasculara Uveea, este formata din trei elemente irisul, anterior, care in partea centrala are un spatiu liber orificiul pupilar prin care camera posterioara comunica cu camera anetrioara si prin care circula umorul apos pe fata interna a limbului scelro-cornean se afla corpul cilia, format din procesele ciliare, cu rol in secretia umorului apos m. ciliar care se leaga prin Zonula lui Zinn de cristalin si asigura acomodatia cristalina 23 posterioare din Uvee sunt reprezentate de Coroida, care este tunica vasculara a polului posterior si care prin bogatia ei de pigment are rol de camera obscura pentru imaginea vizuala procesele infectioase ale uveei uveite irido-ciclo-coroidite cele mai frecvente inflamatii ale uveei sunt uveita anetrioara Iridociclita uveita posterioara Coroidita Exista o continuitate intre structura coroidei si a retinei inflamatiile se transmit rarisim de aceea nu se stie daca o boala este chorio-retinita sau retino-coroidita Prin contactul retinei cu vitrosul, retina se confrunta cu afectiuni inflamatorii ale corpului vitros Tunica nervoasa Retina se insera la nivelul Orei Serrata de corpul ciliar la acest nivel, in miopia forte si fortissima se produc leziuni prodispozante dezlipirii de retina complicatia cea mai grava a miopiei retina are 10 structuri, din care stratul functional cu conuri si bastonase. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea pata galbena. Prin existenta celor trei tipuri de conuri adaptarea celor trei culori fundamentale rosu, verde, albastru, dupa teoria tricroma a lui Young macula asigura vederea diurna, colorata. Pe masura ce ne indepartam de macula, spre periferie, numarul de celule cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase, astfel incat la periferia retiniana exista numai celule cu bastonase, aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne, care apreciaza diferentele de alb, negru, cenusiu la nivelul retinei, in partea centrala - papila nervului optic care corespunde locului de iesire a acestuia, locul de intrare si de iesire a arterei si venei centrale a ochiului. Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta in papila, se divid in 4 ramuri temporale superioare si inferioare si nazale superioare si inferioare, pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei Temporal de papila se afla macula lutea, care ofera valoare maxima functiei vizuale In structura anatomica a globului ocular exista o lentila biconvexa Cristalinul, care prin turtire si bombare, miscrorat de catre muschii ciliari, aduce imaginea vizuala pa suprafata retiniana, indiferent de pozitia obiectului in spatiu In structura anatomica a globului ocular exista trei spatii libere Anterior Camera anterioara un spatiu mare intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului, limbul sclero-cornean, iar in mijloc orificiul pupilar Camera posterioara un spatiu extrem de mic si practic inexistent, in partea centrala cand cristalinul este bombat si orificiul pupilar este in mioza. In mod normal este liber in partea centrala prin orificiul pupilar, dar intr-o irido-ciclita, cand se formeaza sinechii iriene posterioare aderenta intre marginea posterioara a irisului si marginea anterioara a cristalinului umorul apos secretat in camera posterioara de procesul ciliar nu se mai poate elimina in camera anterioara si acumulandu-se duce la formarea de glaucom secundar Posterior Corpul vitros, a carui structura este constatnta toata viata Functia principala a analizatorului vizual este perceptia vizuala Pentru a fi perceput un obiect este nevoie de impulsul extern lumina care actioneaza printr-un proces fotochimic cu descarcarea pigmentului vizual, Rodopsina retinen opsina. Acest proces fotochimic transforma potentialul de repaos al celulelor nervoase in potential de actiune unda care se transmite la cortex unde imaginea vizuala este perceputa si analizata si apoi se retransmite o unda la retina pentru perceptia finala a imaginii vizuale. Materializarea functiei vizuale acuitatea vizuala care este maxima la nivelul maculei si este modificata practic in toata patologia oftalmologica, scaderea de vedere fiind semnul subiectiv major pentru care pacientul se adreseaza medicului oftalmolog. Refractia ocularaGO este un mediu refringent total de 60 de dioptrii Medii refringente Corneea 45 d Umorul apos refringenta minima Cristalinul 15 d Corpul vitros refringenta minima Ochiul cu refringenta normala imaginea razelor de la infinit se formeaza pe suprafata retinei Viciile de refractie Ametropii, acestea sunt Sferice in care imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina, pentru ca exista aceiasi refringenta in toate meridianele corneei. Se corecteaza cu lentile sferice convergente sau divrgente Hipermetropia imaginea razelor se formeaza in spatele retinei. HipermetropiaClasificare mica 1 - 3 medie 3 - 7 foarte mare 8 Etiologie dpdv anatomic - cel mai frecvent GO este de dimensiuni mici dpdv al refringentei - in afrachie -lipsa cristalinului dpdv al curburii - in cornee plana Hipermetropul nu vede bine nici de aproape nici de la distanta, cristalinul se acomodeaza continuu Tabelul Donders amplitudinea acomodarii la diferite varste PRIVATEani3124570D20123,50In functie de acomodatie, hip...
Download