...cu Poema Romana 1897 iese din aceste canoane si incepe o prima perioada in evolutia creatiei enesciene, pana in 1915. Aceasta lucrare raspundea necesitatii compozitorului de a-si delimita personalitatea estetica si a-si delimita apartenenta la un popor, la o cultura si la un etos national.LucrariSonata numar 1 pentru vioara si pian op.2 Suita op.3 pentru pian in stil antic 3 cantece op.4 Variatiuni pentru doua piane pe o tema originala, op.5 Sonata pentru pian si vioara nr2, in fa, op.6 Octet in Do, op.7 Simfonia concertanta pentru violoncel si orchestra Rapsodia Romana in La Rapsodia Romana in Re In aceste lucrari regasim citatul folclric. Alte lucrari 7 cantece pe versuri de Clement Marot, Dixtuor pentru instrumente de suflat, 3 melodii pentru voce si pian pe versuri de F. Gregh, Suita pentru orchestra nr2 in Do, op.20, s.a. . 1896 recital la Ateneul Roman, in compania pianistului Teodor Fux. Dupa succesul cu Poema Romana prima auditie 6 febr 1898 la Paris, Orchestra Colonne, dirijor Edouard Colonne, Enescu a fost invitat la Bucuresti pentru a-si dirija lucrarea. 1, 8, 15 martie 1898 se marcheaza debutul dirijoral. 1898 Concursul de interpretare din cadrul Conservatorului, locul 2. 1899, la acelasi concurs, obtine marele premiu. Dubla postura de compozitor si violonist ii va aduce necazuri, ulterior, lumea muzicala avea sa se convinga de multilateralul sau talent. Incepe seria succeselor, deschizandu-i-se calea spre marile sali de concerte din Europa si America. Consacrarea definitiva interpretarea concertului de Beethoven la 11 febr 1900, ca solist al concertelor Colonne. A fost interpret, violonist, pianist, dirijor si compozitor, un artist de tip renascentist, rar intalnit in epoca contemporana Concerteaza la Paris muzica de camera, in 1902 alcatuieste un trio cu Louis Fouriner si Alfredo Casella. Urmeaza turnee in Europa si SUA ca violonist, pianist, dirijor si compozitor. Annual revine in tara si in perioada interbelica concerteaza in marile orase. In 1913 instituie un premiu de compozitie, ce-i va purta numele. A II-a parte a activitatii sale 1915-1937. Exceptand opera Oedip op.23, aceasta perioada este dominata de creatia camerala, lucrarile sunt caracterizate prin intentia de a realiza o sinteza natural-universala. 1916-1935 creatii Cvartetul de coarde in Mi bemol op.22 nr1.Sonate pentru pian si vioara nr3 in caracter popular rom. Op.25. Sonate pentru pian in fa diez. Sonata pentru pian in Re. Sonata pentru pian si violoncel in Do. in anii primului Razboi mondial, exceptand o perioada scurta din 1915 cand a fost la Paris, s-a aflta in tara, concertand, dirijand, acte de caritate. initiaza ciclul Istoria violinei in care prezinta aproape tot ce s-a scris pentru vioara, prezinta Simfonia IX de Beethoven, initiaza echipe artistice. Alcatuieste la Iasi o orchestra simfonica. dupa razboi si-a reluat activitatea concertistica dand o serie de concerte si evoluand ca violonist, dirijor, compozitor. A III-a perioada 1937-1955. Este perioada marilor sinteze dintre forma si continut. Suita a 3-a Sateasca, suita Impresii din copilarie, simfonia de camera pentru 12 instrumente soliste, cvartetul nr2 pentru pian, vioara, viola si violoncel in re, cvartet pentru pian, doua viori, viola, v-cel, poemul simfonic Vox Maris op 31 si cvartetul de coarde nr2 in Sol, op22. Enescu isi continua activitatea concertanta in tara si strainatate, tine cursuri de interpretare in multe orase europene. 1954 se imbolnaveste, nemaiputandu-si realiza dorinta ultima de a reveni in tara, moare la 4 mai 1955 la Paris.. Creatia1. Poema Romana op12. Sonata numar 1 pentru vioara si pian op.23. Suita op.3 pentru pian in stil antic4. Trei cantece, op.45. Variatiuni pentru doua piane pe o tema originala, op.56. Sonata pentru pian si vioara nr2, in fa, op.67. Octet in Do op.78. Simfonia concertanta pentru violoncel si orchestra in si, op. 89. Rapsodiile Romane, op.11 nr1 si nr210. Suita pentru orchestra nr2 in Do, op.2011. Cvartetul de coarde in Mi bemol op.22 nr112. cvartetul de coarde nr2 in Sol, op2213. Opera Oedip op.2314. Sonate pentru pian si vioara nr3 in caracter popular rom. Op.2515. poemul simfonic Vox Maris op 3123CJ6CJCJBCJ phCJ IiI37a7i30P à!ia0i0NormalsHmHsHtHAiDefault Paragraph Font2Bi2Body TextiCJiTitleaia5CJOJaQJa3333 36DEKLRTYacklstSIa.5iADNTXstklnt07iAEFOPtscdlptvà
aaiaaaaaa aaa4a8a9aAaCaMaOaiaaagahaparavaaaSaaaaaaaaaaaaaaaa
aaaaaaaaaaaaaiaaaaaJPtsclnpquva!,0167iDELQYZtglpzI 078iIJUVdjlmuvIa ,5BLMSTXYsadhirI!129BDHIPTitsfryI...
Download