...cipante isi schimba mereu rolurile.Comunicarea inseamna si comunitatePe baza procesului de comunicare-intelegere, mai multe entitati ce comunica intre ele pot ajunge la concluzii, teluri, norme, valori si principii comune fiind capabile, astfel, sa creeze structuri sociale intragrup.Prin procesul de comunicare comunitatile nu numai ca se creeaza dar ele se si dezvolta si din pacate se si distrug.Comunicarea vazuta ca participare sau coparticipareComunicarea este un proces in care se cedeaza si se primesc informatii. Este un proces implicativ in care participarea membrilor unui anumit grup este necesara. Aceasta participare nu trebuie inteleasa ca fiind existenta doar la nivelul procesului de comunicare deoarece existenta grupurilor si a actiunilor comune ale acestora implica participarea. Coparticiparea reprezinta o implicare partiala. In orice grup exista un nucleu constant care participa efectiv la realizarea telului propus si duce tot greul actiunilor si exista si anumite elemente care nu sunt nici ostile dar nici pasive dar care participa, uneori, doar la anumite actiuni in vederea atingerii acelui tel comun.Putem considera, deci, comunicarea-participare si coparticiparea deosebit de importanta in crearea, mentinerea si dezvoltarea fenomenului coeziunii atat in ceea ce priveste interiorul grupului cat si in ceea ce priveste legatura individ-grup sau legatura dintre doua sau mai multe grupuri.Comunicarea poate fi inteleasa si ca organizareExistenta grupurilor si mai ales a structurilor sociale formale din cadrul acestora implica, alaturi de norme, legi, reguli, ierarhizare, automat si organizarea. Putem afirma ca unul dintre marile avantaje ale organizarii actiunilor este reprezentat de scurtarea perioadei de timp in care se atinge telul propus. Un alt mare avantaj al organizarii este cresterea nivelului de siguranta al membrilor grupului precum si increderii in ceea ce priveste atingerea telului propus. Ultimul mare avantaj pe care o sa-l evidentiem legat de organizare este reprezentat de posibilitatea controlului actiunilor.La nivel macro, comunicarea-organizare se imparte in doua, rezultand comunicarea-organizare intrasistemica, caz in care focalizarea se manifesta in interiorul sistemului si comunicarea-organizare intersistemica, situatie in care actiunile sunt axate pe legatura sistem-sistem.Comunicarea este si neintelegereIntelegerea este valenta pozitiva sub care recunoastem, in general, comunicarea iar neintelegerea este cea negativa ce poate avea, de cele mai multe ori, efect pozitiv. Neintelegerea poate sa apara intre emitator si un receptor atunci cand fluxul informational este bruiat sau cand sursa de zgomot este prea puternica. Comunicarea-neintelegere se poate datora insa si neintersectarii sau intersectarii pe falii foarte restranse a repertoriilor entitatilor participante la transferul si contratransferul informational. O alta cauza a neintelegerii dintre doua sau mai multe entitati este reprezentata de diferenta de opinii, de pareri dar mai cu seama de diferenta dintre interesele acestora.Neintelegerea este benefica intr-un grup daca acest fenomen nu depaseste anumite limite, daca aceasta duce la o confruntare constructiva de ideii. Ea mai poate fi o sursa a nemonotoniei dar si un motiv de a se imparti grupul in subgrupuri bazate pe interese contrare. Putem afirma, deci, ca acutizarea neintelegerii dintre doua sau mai multe entitati poate da nastere unor conflicte cu urmari incalculabile pentru acestea.Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aiba in comun scopuri, convingeri aspiratii, cunostinte - o intelegere comuna - acelasi spirit cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispozitii emotionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la asteptari si cerinte.Comunicarea se realizeaza pe trei niveluri logic paraverbalnonverbalCe este data si informatiaData reprezinta o insusire de caractere numerice sau alfanumerice, ce au o anumita semnificatie.Datele sunt reprezentate prin siruri de caractere, simboluri, cifre, cuvinte, fiind supuse procesului de prelucrare si duc la obtinerea informatiilor ce reprezinta semnale, stiri despre evenimentele sau procesele economice care au loc in cadrul unei unitati economice.Informatia reprezinta un mesaj, un semnal care reflecta starea unui sistem sau a mediului in care aceasta functioneaza si care aduce receptorului sau un spor de cunoastere.Informatia este o data ce a fost supusa unui proces de prelucrare si aduce un plus de cunoastere pentru destinatar furnizandu-i elemente noi, valorificabile in exercitarea sarcinilor si realizarea obiectivelor ce-i revine.Cunoasterea si gestionarea unei unitati economice solicita identificarea faptelor si evenimentelor care genereaza date, delimitand precis obiectivele cunoasterii si conducerii, stabilind purtatorii materiali de informatie, precum si modalitatile prin care se culeg si se inregistreaza datele, metodele si instrumentele de prelucrare a acestor date si destinatia informatiilor, transferul lor la destinatar.Utilizand simboluri asociate cu realitatea, informatia este folosita in caracterizarea ordinii si a organizarii specifice, in studiul procesului de reflectare, capatand semnificatii proprii fiecarui domeniu al cunoasterii.In general, informatia rezultata in procesul cunoasterii este privita ca o cunostinta, o reflectare a realitatii obiective in cunostinta umana.Informatia este caracterizata in mare masura prin gradul de subiectivitate-obiectivitate, referindu-se la dependenta acesteia de utilizator, de intervalul de timp asupra caruia face referinta, dar si de aspectele calitative si cantitative, cu exemplificarea clasica informatia contabila. Informatiei trebuie sa i se asocieze o valoare de utilitate, respectiv, speranta de economie, calculata prin diferenta realizata intre efectele unei decizii promovate, in si fara elementul cunoastere a informatiei respective. Valoarea de utilitate a unei informatii este strict dependenta de aspectul fizic, dar si de aspectul uzurii morale, aspect prioritar datorat mediului caracterizat printr-o maximizare a dinamismului acestuia.Pentru a fi eficienta, informatia trebuie sa fie fundamentata stiintific, sa fie oportuna, sa fie captata la timp si de cine trebuie, fiind clara si nu contradictorie.Calitatea informatiei se masoara prin intocmirea unor paramentrii specifici dintr care cei mai importanti suntdinamismul in sensul evidentierii procesului de munca in evolutia lor si nu staticmultilaritatea asigurata de abordarea fenomenului si procesului prin prisma unor aspecte de natura...
Download