Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

STUDIUL PROPAGARII CALDURII

...d aceast direcie ca ax Ox, ecuaia 1 devine EMBED Equation.2 3care se poate rezolva in condiii la limit temporale i spaiale date.S presupunem c la unul din capetele barei x 0 se produce o variaie periodic cu perioada EMBED Equation.2 a temperaturii in orice punct al barei, temperatura va varia periodic dar amortizat, astfel incat, dup un timp suficient de mare, temperatura medie din fiecare punct r mane constant in timp.Conform teoremei Fourier, orice variaie periodic a unei funcii poate fi descris ca o sum de oscilaii armonice, astfel c temperatura in x 0 se poate scrie EMBED Equation.2 4in care n este un num r natural, iar EMBED Equation.2 5O soluie a ecuaiei 3, care satisface condiia la limit 4 i e finit la EMBED Equation.2 va fi EMBED Equation.2 6cu EMBED Equation.2 real, pozitiv i nenul.Fiecare termen al soluiei 6 reprezint o und termic de pulsatie n EMBED Equation.2 , a c rei amplitudine EMBED Equation.2 scade exponential cu distana x.Introducand 6 in 3 i identificand coeficienii termenilor in sinus, respectiv in cosinus, se obin relaiile EMBED Equation.2 7 EMBED Equation.2 Deoarece D 0, rezult c EMBED Equation.2 , obinand in final EMBED Equation.2 8Faza armonicei de ordin n va fi EMBED Equation.2 9iar ecuaia suprafeelor echifaz EMBED Equation.2 10Prin diferenierea ecuaiei 10 se obine viteza de faz a armonicei n EMBED Equation.2 11Din relaia 8 se obine EMBED Equation.2 12Se observ c EMBED Equation.2 crete cu creterea lui n, deci armonicele cu frecvene mari se atenueaz mai puternic, importana lor practic fiind limitat la o anumit distan , in bar se va propaga doar oscilaia fundamental , de frecvent EMBED Equation.2 . Din 11 i 12, pentru n 1 se obine EMBED Equation.2 13Se constat astfel c , dac se cunoate perioada EMBED Equation.2 a perturbatiei i se determin experimental viteza de faz a undei fundamentale, se poate calcula coeficientul de difuzie termic D.3. Metoda lucr riiPentru determinarea vitezei de faz a undei fundamentale se folosete metoda lui Angstrm, care const in m surarea temperaturii unei bare in diferite puncte xi ale acesteia, in cursul variaiei periodice a temperaturii barei la unul din capete. Graficul funciei Ti ft prezint maxime i minime pentru dou puncte xi i xi1 maximul de acelai ordin se obine la dou momente diferite, t i t ,astfel incat,aproximand viteza de faz cu viteza de deplasare a acestui maxim, obnem EMBED Equation.2 cu ajutorul c reia, folosind 13 se obine D.4. Dispozitivul experimental fig.1 const dintr-o bar de cupru AB cu lungimea de aproximativ 1,5 m, montat pe un suport i invelit intr-un manon izolator M, care reduce pierderile prin suprafaa lateral a barei. La cap tul A al barei se afl cuptorul C, care permite inc lzirea barei i un manon M1 prin care circul ap pentru r cire.La cap tul B al barei este montat un alt manon M2, prin care trece permanent ap , in scopul meninerii unei temperaturi constante.Fig. 1M surarea temperaturii se face cu ajutorul a cinci termometre montate de-a lungul aceleeai generatoare a barei. Cuptorul se alimenteaz de la reteaua de 220V curent alternativ, iar apa din cele dou manoane este adus de la dou robinete prin furtune de cauciuc.5. Modul de lucruVariaia periodic a temperaturii la cap tul A al barei se realizeaz inc lzind i r cind bara, cu ajutorul cuptoruluiC, respectiv circulaiei de ap prin manonul M1 pe intervale de timp egale.- se citete temperatura la cele cinci termometre i se noteaz pe prima linie a Tabelului I.Tabel I EMBED Equation.2 EMBED Equation.2 min EMBED Equation.2 EMBED Equation.2 EMBED Equation.2 EMBED Equation.2 EMBED Equation.2 012...- se d drumul apei prin manonul M2 cu debit mic i se las s circule prin el tot timpul m sur torilor.Inc lzirea I 12 minute.- se introduce cuptorul in priz momentul pornirii sale cu intrerup torul pe poziia P se consider ca moment t 0.- se noteaz temperaturile indicate de termometre din minut in minut i se trec in Tabelul I minutele 1-12.R cirea I 12 minute- dup trecerea celor 12 minute de inc lzire se oprete cuptorul prin comutarea intrerup torului pe poziia O i simultan se d drumul apei de r cire prin manonul M1 -se citete i se noteaz in continuare din minut in minut temperatura la fiecare termometru minutele 13-24.- dup cele 24 de minute cat a durat primul ciclu inc lzire-r cire, se oprete apa prin manonul M1, pornindu-se din nou cuptorul inc lzirea a II-a se face pe durata minutelor 25-36, urmand r cirea a II-a minutele 37-48 , inc lzirea a III-a minutele 49-60 i r cirea a III-a minutele 61-72 .Se trec temperaturile termometrelor in continuare pe liniile corespunz toare ale Tabelului I.Trecerile intre inc lziri i r ciri se fac foarte repede,f r intreruperea cronometrului.La sfaritul celor 72 de minute de lucru,apa in manonul M1 r mane in circulaie,pentru readucerea intregii bare la aceeai temperatur .6. Prelucrarea datelor experimentale-se reprezint pe acelai grafic cele cinci curbe EMBED Equation.2 pe durata celor trei cicluri inc lzire-r cire .- din grafice se determin momentele EMBED Equation.2 la care fiecare termometru a atins cele trei maxime k I, II, III ,rezultatele trecandu-se in Tabelul II.Tabel IITermometrul EMBED Equation.2 EMBED Equation.2 EMBED Equation.2 EMBED Equation.2 EMBED Equation.2 x cm010202530tI minttII mintIII minIn Tabelul II, x reprezint distanele in centimetri ale termometrelor 2-5 fa de primul termometru.Se observ c , in lungul unei linii din tabelul II se g sesc momentele la care maximul de un anumit ordin ajunge in diverse puncte xi ale barei, iar in lungul unei coloane se obin momentele la care, intr-un punct xi se succed maximele undei termice.- se traseaz graficul momentelor tI la care se realizeaz maximul I in funcie de distanele x ale termometrelor, tI fx. Se obine o dreapt a c rei pant EMBED Equation.2 este inversa vitezei de propagare a maximului I in lungul barei EMBED Equation.2 -pe acelai grafic se reprezint tIIx i tIIIx ,corespunz toare celorlalte dou maxime de temperatur , obinandu-se alte dou drepte , din ale c ror pante se obin vitezele vII i vIII.Valoarea medie a celor trei viteze se introduce in relaia 13 ,obinandu-se coeficientul de difuzie termic al barei de cupru.Referatul va conine, pe lang un rezumat al teoriei, cele dou tabele I i II, cele dou grafice i calculele efectuate in vederea obinerii lui D.PAGE PAGE 3...
Download