...re vizuale fenomenale. Dar, prin teoria sensoriomotorie a vederii se sustine ca extensiunea, picturalitatea, izomorfifitatea vederii noastre perceptuale se datoreaza atat unui contact continuu cu stimuli externi cat si in primul rand datorita multor miscari oculare. Adica, aceste miscari oculare rapide impreuna cu memoria sunt responsabile pentru constituirea caracterului extins si structurat al perceptelor noastre. Noe considera deasemenea ca, nu exista nici un isomofism intre nivelul fenomenal si nivelul neuronal Pessoa et al., 19XX.Dar Hubbel, dupa zeci de ani de cercetare, a constatat o organizare topografica a caii vizuale, de la nivelul retinelor pana la nivelel inalte ale arrilor vizuale in cortex. In conformitate cu constatarile lui Hubbel, intre retine si nucleele geniculate laterale si intre nucleele geniculatilor laterali si cortex fibrele axonice pot si complet amestecate, dar ele se desfasoara in final intr-o ordine topografica atat in nucleii geniculati laterali cat si in cortexul primar V1. De exemplu, fibrele nervului optic dintr-o mica parte a retinei se indreapta toate catre mica parte a unui geniculat lateral, si fibrele de la o regiune data a unui geniculat merg toate catre o regiune particulara a cortexului vizual primar. Dar, imaginea pe retine este inversata. Sistemul nervos este astfel organizat ca celulele sunt grupate in suprafete plane, fiecare strat particular primindu-si inputul de la un agregat de celule din strat imediat precedent. O leziune a cortexului vizual primar rezulta intr-o orbire locala, ca si cum ar fi fost lezata partea ei corespunzatoare din retina. Ce consecinte au aceste constatari asupra teoriilor anti-isomorfiste si antipicturale ale vederii Impresia subiectiva pe care o au oamenii despre lumea lor vizuala is una de o mare bogatie, ce produce sentimentul unei quasi-infinitati de detalii si culori extinse inaintea ochilor nostri. Explicatia cea mai naturala pentru acest fapt pare sa fie idea ca in creier, exista o reprezentare interna a lumii a carei activare furnizeaza aceasta experienta. In scopul de a furniza bogatia perceputa a experientei, reprezentarea interna trebuie prezumabil sa fie deasemenea foarte bogata. Teoria pe care am dezvoltat-o noi aici respinge notiunea ca experienta este cauzata de activarea unui mecanism cerebral... A aveea memoria ochilor bunicilor tale consista in faptul ca tu sti ca poti, printr-un efort mental, aduce acea bucatica de informatie in mintea ta. Similar, cu vederea, cea mai mica miscare a ochilor tai sau a atentiei tale poate produce detalii despre ceva dinaintea ta. OReganNoe, 2001, p.97Astfel, autorii tind sa explice caracterul spatial extins al perceptelor noastre vizuale prin apelul la miscari oculare aspecete motorii si memorie. Ceea ce consider ca e gresit, deoarece asa cum arata Hubbel, suprafetele plane ale caii vizuale sunt izomorfice. Kossylyn deasemenea a presentat dovezi despre faptul ca intreruperea activitatii in V1 impiedica atat perceptia vizuala cat si imageria vizuala Barinaga, 1992. Daca nivelul fenomenal n-ar fi izomorfic cu nivelul retinal, atunci leziunile retinale n-ar dezvolta orbiri locale. Pe de alta parte, atat nivelul fenomenal cat si cel retinal sunt nivele celulare. Daca V1 nu este, totusi, nivelul fenomenal, atunci, totusi, ramane alta proba daca impiedicam ca lumina sa stimuleze jumatatile de sus ale retinelor noastre, rezultatul va fi un percept semicircular sau semisferic, nu un percept circular sau sferic mai mic. Maimult, microsacadele oculare stimuleaza toate celulele aranjate retinotopic, care sunt senszitive in primul rand la miscare, in cortex. Dar, se pare ca nu este adevarat ca stimularea intregii retine, prin aceste microsacade, la un moment temporal particular, ar furniza numai o quanta phenomenala, restul provenind de la alte miscari oculare si memorie. Aceasta pare nu numai contraintuitiv ci si nerezonabil. Daca ar fi asa, atunci o leziune retinala partiala nu ar dezvolta o vedere oarba regionala. Deaceea, microsacadele nu explica bogatia perceptelor noastre, ci ele au rolul probabil doar de a aprinde celulele, care majoritatea sunt sensibile numai la miscari. Aceste microsacade nu sunt atat de ample incat sa schimbe constient fixarea atentiei oculare de la un obiect la altul, ele sunt atat de mici incat doar aprind-activeaza unele celule. Adica, efectul lor este prea mic ca sa furnizeze bogatia perceptelor noastre. Microsacadele presupun scale temporale care sunt sub scalele temporale necesare perceptelor. Aceste microsacade au rolul de a stimula celulele care au nevoie cel putin de miscari minimale pentru a raspunde. Deaceea ele sunt, in acord cu Hubbel, mai mult sau mai putin intamplatoare...Inregistrarile traiectoriilor fixarilor oculare sunt comune, dar aceaste memorii externe nu furnizeaza caracterul circular sau sferic si plin datorita convergentei campurilor receptive al perceptelor noastre fenomenale.Bibliografie si ReferinteBarinaga , M. 1992, Shedding light on visual imagination, Science. Hubbel, DavidXXXX, Eyes, Brain, vision, internet. ORegan, J. Kevin and Noe, Alva2001, hat it is like to see, Synthese. Pessoa, L., Thompson, E., Noe, A. 19XX. Finding Out About Filling In A Guide to Perceptual Completion for Visual Science and the Philosophy of Perception, Behavioral and Brain Sciences.4aTOZ4Imxaaaaaaa56CJOJQJaJ5BCJOJQJaJph6BC
JOJQJaJphBCJOJQJaJph6CJOJQJaJCJOJQJaJ5CJOJQJaJ34vF9
4y à!iaaaiiiNormal5789DHsHmHsHtHAiDefault Paragraph FontaamihaiaDVDnDtMy DocumentstNETtREFERATEtREFERATE.ROtfilozofietFIL4t
DAVID HUBBEL AND THE SENSORIMOTOR THEORY OF VISION.docii1K0iUnknonGaaz Times Ne Roman5Symbol3z ArialCaMS Sans SerifUzTaa.a1!a...
Download