...rma cunoscutelor legi kepleriene, cu abateri care se explica prin interventia unor factori perturbatori, in mare parte cunoscuti. Planetele au orbite eliptice, in general apropiate de cercuri cu o excentricitate mica, cu exceptia lui Mercur si Pluton, avand excentricitati de peste 0,2. Planurile orbitelor planetelor coincid aproape cu planul elipticii al orbitei Pamantului. Din nou, Mercur si Pluton fac exceptie 7 si 17. In general insa, planetele trebuie cautate pe cer in constelatiile traversate de eliptica, adica in cele zodiacale. Excentricitatile si inclinatiile orbitelor fata de eliptica cresc la asteroizi- si mai mult la cometele cu perioada scurta. La cometele cu perioada lunga, orbitele se apropie de forma parabolica si inclinatia lor fat de eliptica pare sa nu asculte de nici o regula. Satelitii planetelor se rotesc in jurul planetelor pe orbite apropiate de cercuri, de obicei in palnul ecuatorial al planetei.Conform legilor lui Kepler, miscarea corpurilor ceresti pe orbitele de revolutie nu se face cu o viteza uniforma, chiar pentru acelasi corp ceresc. Viteza parcurgerii orbitei de revolutie de catre o planeta este mai lenta cand distanta ei fata de Soare este mai mare de exemplu Mercur 47.9 kms, Pluton4.74 kms. cu alte cuvinte, Mercur este de circa 10 ori mai grabit decat Pluton. Dca n-ar exista aceasta discrepanta de viteza nici diferenta dintre duratele de revolutie a planetelor nu ar fii asa de mare anul mercuian0.24 ani terestri anul plutonian248.4 ani terestri.In ce priveste rotatia planetelor, aceasta este mai greu de determinat decat revolutia, datorita atmosferelor dense care invaluie unele dintre aceste corpuri cerestri. Sunt cazuri, ca ecelea ale lui Jupiter si Saturn, in care se cunoaste numai durata de rotatie a atmosferei. In ce il priveste pe Pluton, imposibilitatea de ase repera telescopic cu certitudine anumite detalii ale suprafetei a impiedicat stabilirea vitezei de rotatie, explorarea astronautica fiind probabil singura in stare sa rezolve aceasta enigma. In ce priveste planeta Venus, abia explorarea astronautica a permis stabilitrea unei durate de rotatie de 243 de zile, intr-un sens retrograd. Din datele cunoscute rezulta ca, spre deosebire de viteza de revolutie, viteza rotatiei planetelor nu este in raport cu departarea de Soare. In orice caz, la trei dntre planetele gigante Jupiter, Saturn si Uranus, durata roatiei este exceptional de scurta.Observatorilor atenti ai boltii le sunt cunoscute buclele pe acre planetele le descriu pe bolta, fara o legatura cu forma rela a miscarii acestora in spatiul cosmic. Acestia au observat ca prin miscarea relativa a Pamantului fat de miscarea lui Marte pe orbita, Marte pare sa descrie pe cerul terestru o curba sinuoasa, caracterizata prin inaintari, statiuni si retrogradari. Daca cele doua planete ar avea perioade egale de revolutie, fireste ca acest lucru nu s-ar mai intampla, dar anul terestru este de 365 zile, iar cel martian de 687 zile.Planete inferioare se interpun uneori intre Soare si Pamant, aratandu-ne atunci o fata intunecata, ca si Luna ele prezinta, ca si aceasta, faze, descoperite inca de Galileo Galilei.Dupa cum am aratat, fenomenul, descoperit de Leverrier, al variatiei seculare a orbitei planetei Mercur in ce priveste deplasarea periheliului acesteia in sensul miscarii sale de revolutie, ramanea inexplicabil in lumina mecanicii clasice netoniene. Teoria relativitatii a stabilit insa ca orbitele planetare nu sunt elipse fixe in planul lor, ci elipse care se rotesc lent in acest plan, ceea ce duce la deplasarea periheului. Cu alte cuvinte, elipsa are, ea insasi, o miscare secundara lenta, de rotatie, in sensul miscarii de revolutie. Efectul respectiv se manifesta la toate planetele, dar mai intens la Mercur, cel mai apropiat de Soare, unde campul gravific e mai puternc. In acest caz, deplasarea e de 43 secunde de arc in fiecare secol- orbita lui Mercur efectuand o rotatie completa in 3 milioane de ani. Hailaire Cuny considera de aceea orbitele planetare drept pseudoelipse, curbe deschise care se rotesc in jurul Soarelui.Au produs unele ingrijorari proorocirile unor certetatori dupa care o pretinsa aliniere a planetelor va duce la cresterea activitaii solare si implicit la turburai metereologice si seismice pe Pamant. Aceasta asertiune nu are nimic in comun cu stiinta, dealtfel nici macar o asemenea aliniere nu poate duce la efectele catastrofice prezise. Preziceri apocaliptice si absurde au bantuit si in trecut astronomia, de pilda in legatura cu ivirea cometelor, fiind insa intotdeauna infirmate. - GHabijuviiiiiii6CJ mHsHja6CJmHsHj6CJmHsHajCJU6CJmHsHajUmHsHGIiOu789 à!n1JoSPNGIHDRaUgAMAaPLTEZN67j2LqRigO9yIIC9Stit8u
8TMeq42-S3muVs0GmVlaFskh0N8zgiYEtpaFEehgààNk8kTvtsa
SUJqstaaZ5SVuaxkiIlsj a222JJJXXXpppaaaK!!XaakkQMlZH
TScHàXaIG pckZckIIIIZIn31IIàIkIIIIc9BIIZsIcZkRkZsZ0IkRIJkcLi
5 RIZ1a66JMsIaOa!Hh mrUg7naES7d4rZ.7F4gz. RJkNiz.tIfsxPF9odxsQIDATxm SiLAHVOi3HHHtUD4DQDCE4DQDCE4DQDCE4DQDCE4DQDCE4DQDC
E4DQDCYgifh5.zFPz1qIfagsfj-Jt332C7ZJkNII-S mhMlY9xhAVikCaICICIy7Zg3hidmUcue3XLnMXTluKl 8aMaaDà,yNGzg6lZaZSBaG5Vyi4NiCsz7s9L4IamàY4vp3àGk
p9.FsHahiQhOSYj.LRye-IiAihJmttli6osUZSfBiihOGIiIXk
!h!h!h!h!h!hiDCa-Jddu5ae3tsiMakBNdUyàvth!shbxIaXàa
I8bam-ZGKBIA7ZLcx6FMFhiYASi6ZBikZPFitoIZPC,aiBIs1hL
.sK4 v KHmrtSKSFbX!4IENDBan5TcQrzPNGIHDRae5gAMAaPLTEZN6
7j2LqRigO9yIIC9Stit8u8TMeq42-S3muVs0GmVlaFskh0N8zg
iYE...
Download