... fi sustinuta in continuare.Un pas inainte pe linia recunoasterii personalitatii acestor organizatii s-a facut prin modusul vivendi din 1926 incheiat intre guvernul elvetian si Liga Natiunilor, care statua ca Liga, posedand personalitate internationala si capacitate juridica, nu poate fi, in principiu, potrivit regulilor dreptului international, chemata in fata tribunalelor elvetiene fara consimtamantul sau expres.Autorii Cartei Natiunilor Unite s-au preocupat de precizarea statutului Organizatiei inca din perioada redactarii ei, la Dumbarton Oaks. Un amendament prezentat de Belgia in cadrul lucrarilor Comitetului IV2 pleda in favoarea recunoasterii exprese a personalitatii juridice a Organizatiei, acesta fiind formulat astfel Partile la prezenta Carta recunosc ca Organizatia pe care o creeaza poseda personalitate internationala, cu drepturile care decurg din aceasta. Dorindu-se se pare, sa se evite posibilitatea considerarii Organizatiei ca fiind un suprastat, s-a ajuns in final la un compromis, astfel cum se prezinta articolul 104 al Cartei, si anume ca Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecarui membru al sau de capacitatea juridica necesara pentru exercitarea functiunilor si indeplinirea scopurilor sale.Unicul act constutiv care consacra in mod expres alaturi de capacitatea juridica si personalitatea internationala a Organizatiei este Conventia de la Chicago din 1944 de creare a Organizatiei Aviatiei Civile Internationale O.A.C.I., in care se prevede ca Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecarui stat contractant de capacitatea juridica necesara exercitarii functiunilor sale. Ea va avea personalitate juridica deplina pretutindeni unde Constitutia si legile statului interesat o vor permite.Conventia generala asupra privilegiilor si imunitatilor O.N.U. din 13 februarie 1946, ca si Conventia privind privilegiile si imunitatile institutiilor specializate din 21 noiembrie 1947 consacra de asemenea in mod expres personalitatea juridica a O.N.U. si a institutiilor specializate.Dupa avizul Curtii Internationale de Justitie din 1949 in problema repararii pagubelor suferite de serviciul Natiunilor Unite personalitatea juridica internationala a O.N.U. nu a mai fost contestata, la opinia Curtii raliindu-se toti autorii.In avizul sau C.I.J. arata ca personalitatea este indispensabila pentru indeplinirea scopurilor si principiilor din Carta si ca functiile si drepturile Organizatiei pot fi explicate numai pe baza existentei, intr-o masura larga, a personalitatii internationale.In continuare, referindu-se la natura O.N.U., Curtea a declarat ca aceasta nu este acelasi lucru cu a spune ca ea este un stat, ceea ce cu siguranta nu este sau ca personalitatea sa juridica, drepturile si indatoririle sale sunt aceleasi ca si ale unui stat. Aceasta inseamna ca ea este un subiect de drept international capabil sa aiba drepturi si obligatii internationale, precum si capacitatea de a-si realiza drepturile sale pe calea unei reclamatii internationale.Capacitatea de a prezenta reclamatii internationale este inerenta personalitatii internationale.Unul dintre argumentele invocate de Curte in sprijinul opiniei sale se referea la capacitatea Organizatiei art. 43, 57, 63 din Carta de a incheia tratate internationale, parere impartasita de altfel si de Comisia de drept international care considera ca toate entitatile ce au capacitatea de a incheia tratate au in mod necesar si personalitate internationala. Aceasta nu inseamna insa, dupa cum arata D. . Boett, ca este adevarata si cealalta posibilitate, ca personalitatea juridica internationala confera prin ea insasi capacitatea de a incheia tratate internationale. Aceasta aptitudine se poate determina numai pe baza dispozitiilor actelor constitutive ale acestor organizatii.Desi Carta nu defineste natura Organizatiei din punct de vedere al dreptului international, anumite atributii pe care i le confera, indeosebi capacitatea de a incheia tratate cu statele membre si cu alte organizatii internationale, presupun existenta personalitatii juridice a O.N.U.Cresterea numarului si a importantei organizatiilor internationale s-a rasfrant in nemijlocit si asupra modului lor de activitate, ele evoluand de la cadru de reflectie colectiva catre mecanisme de actiune in viata internationala. Necesitatea indeplinirii scopurilor statutare pentru care ele au fost infiintate a impus acestora stabilirea unor relatii cu caracter juridic cu alte subiecte de drept internationa...
Download