...din urma, se arata ca bunurile debitorului constituie gajul comun al creditorilor sai pe cand in textul art. 1719 C.civ. roman nu apare termenul de gaj ci se precizeaza ca Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai.Folosirea termenului de gaj in textul francez si in doctrina nu este corecta, deoarece favorizeaza unele confuzii. In adevar, nu este vorba nici de gajul sau amanetul reglementat la art. 1685 C. civ. Roma art. 2073 C.civ. francez care priveste un drept real de garantie asupra unui bun mobil, ci de dreptul creditorilor chirografari, fara vreo preferinta intre ei, asupra intregului patrimoniu al debitorilor acestora.Sspre deosebire de drepturile reale, acest fapt al creditorilor chirografari nu reprezinta o garantie suficienta, deoarece orice micsorare a patrimoniului debitorilor il afecteaza. In acest inteles, creditorul poate urmari oricare dintre bunurile debitorului care se afla in acel moment in patrimoniul acestuia, indiferent daca in momentul nasterii obligatiei acel bun nu era intrat in patrimoniul debitorului, dupa cum nu va putea urmari un bun care desi in momentul nasterii obligatiei era in acel patrimoniu a fost instrainat pana in momentul urmaririi. Altfel spus, data nasterii creantei si cuprinsul debitorului nu prezinta relevanta juridica sub aspectul bunurilor care pot fi urmarite de creditor deoarece el nu poate urmari decat bunurile care se afla in patrimoniul debitorului in momentul urmaririi acestora.Pentru a preveni situatiile care ii defavorizeaza, creditorii chirografari pot interveni pe mai multe cai si anume, fie sa ceara luarea unor masuri conservatorii cu privire la patrimoniul debitorului, fie sa ceara executarea silita a bunurilor debitorului in conditiilee prevazute de procedura civila, fie, in sfarsit sa introduca uncle actiuni actiunea oblica denumita si actiune indirecta sau subrogatorie daca debitorul nu-si valorifica el insusi uncle drepturi, actiunea pauliana denumita si revocatorie daca debitorul incheie acte juridice in frauda creditorilor sai chirografari, precum si, in uncle cazuri, o actiune directa ori o actiune in declararea simulatiei.In cadrul masurilor conservatorii pe care le poate lua creditorul, pentru preintampinarea instrainarii bununilor de catre debitor sau a evita consecintele insolvabilitatii acestuia daca, de pilda, acel debitor a fost urmarit mai inainte de un alt creditor si in acest fel activul sau a fost consumat in intregime poate cere ca anumite bunuri ale debitorului sa fie puse sub sechestru asigurator cand exista tendinta de ascundere ori de instrainare a acelor bunuri sau sa se efectueze inscriptia ori transcriptia unui imobil cand debitorul dobanditor al unor bunuri nu se ocupa de realizarea acestor operatii. Dc asemenea, creditorul poate interveni in procesele de partaj ale debitorului sau in cazurile precizate la art. 585 C. civ.Problemele care se pun in legtura cu executarea silita a debitorului nu vor fianalizate aici, deoarece intereseaza procedura civila.Ne vom opri insa asupra actiuniior care vor fi introduse de creditorii chirografariIn situatia in care debitorii acestora se dezintereseaz de valorificarea drepturilorlor sau recurg la frauda ori inselaciune. 2. Actiunea oblica indirecta sau subrogatorieLa art. 974 C. civ. se aratà ,,Creditorii pot exercita toate dreptunile si actiunile debitoruiui lor, afara de acelea care Ii sunt exclusiv personale.Din cuprinsul textului rezulta ca nu este vorba de o actiune proprie a creditorului, deoarece acesta exercit o actiune care apartine debitoruiui, in numelc acestuia din urma, dar, desi exercita o asemenea actiune in locul debitorului sau, creditorul are in vedere un interes propriu. Acest interes se explica in ipoteza in care in patnimoniul debitorului se afla si drepturi ori actiuni care urmeaza s fie exercitate impotriva unor terti pentru intrarea sau reintrarea in patrimoniul acestuia a ,,unui element nou, care, atunci cand va fi realizat ca bun corporal, prin efectul actiunii exercitate, va fi susceptibil de a fi urmrit direct de creditori 4, p. 494. Dcci, daca din neglijenta, din nepsare, din nepricepere ori din rea-vointa debitorul nu exercita actiunile care ar avea ca efect intregirea elementelor patrimoniului sau, legea confer creditorilor dreptul de a se substitui debitorului respectiv pentru a pune in miscare actiunea care apare acestuia din urmà. Astfel se intelege de ce o asemenea actiune este denumit oblicà sau indirect creditorul actionand datorit dreptului debitorului sàu dar si subrogatorie tinand seama de faptul cà prin initiativa sa creditorul se comport ca si cum ar fi subrogat debitorului.In ceea cc priveste natura juridic a acestei actiuni putem spune ca este vorba de o actiune cu caracter mixt, deoarece implicà atat ideea de conservare a patrimoniului cat si un inceput de executare.Acest caracter este relevat, intr-un anumit fel, de Matei Cantacuzino in urmtoarea redactare ,,Exercitiul acestei actiuni de càtre creditori e mai mult decat un act de conservare si totodat mai putin decat o urmarire e un exerciiu auxiliar al dreptului de gaj menit a face posibil o urmàrire ulterioara 4, p. 450.0 problema care se poate pune este aceea a masurii in care acordarea, prin lege, a acestei actiuni, ar constitui o imixtiune a creditorului in gestiunea patrimoniului debitorului sau, altfel spus, daca prevederile art. 974 C. civ. sunt susceptibile de o interpretare larg on restransà. Este vorba, prin urmare, de o apreciere a echilibrului cc trebuie sà existe intre libertatea de ac a debitorului de exercitare a unor optiuni, de sesizare a unor ocazii favorabile sau nefavorabile etc. acesta neputand fi dependent de creditoni si, pe de o parte, si ocrotirea intereselor creditorilor, pe de alta parte.Preocuparea doctrinei a fost aceea de a determina, in lumina acestui echilibru, conditiile in care poate fi exercitat ac oblic si sfera de aplicare a dreptului la aceasta actiune. Dc asemenea, jurisprudenta a incercat sa stabileasca limitele interventiei creditorului in afacerile debitorului sau astfel incat sa nu se depaseasca masurile care se impun, in mod necesar, pentru apararea dreptunilor sale.S-a aratat astfel ca ,,Formularea legii, cu tot aspectul ci general, trebuie interpretata in sensul ca facultatea creditorului de a se substitui debitorului neglijent nu-i da dreptul sa se amestece in administrarea averii debitorului ceea ce ar insemna o micsorare a capacitatii civile a acestuia. Legea vorbeste numai de drepturile si actiunile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor acestea pot fi exercitate de creditori in virtutea articolului 974 29, p. 148.In aceeasi ordine de idei, tot in doctrina romana s-a precizat ,,Trebuie insa sa ne dam bine seama de limitele acestui drept al creditorului. De legea vorbeste de toate dreptunile si ac debitorului, aceasta nu indreptateste pe creditor sa se substituie debitorului pentru administrarea patrimoniului acestuia si sa-1 administreze in locul s...
Download