Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Referat la drept -Monarhia si republica in gandirea lui Machiavelli

...ui 1512 cand, dupa caderea Republicii nu ii mai este acceptata nici o insarcinare politica oficiala. Inainte de angajarea sa in slujba republicii, Machiavelli fusese martorul atator evenimente petrecute in Florenta si Italia, atator rasturnari de angajamente politice, inaltari si prabusiri de oameni. Inca de tanar, adunase un vast material de experienta In care mintea lui agera se straduia sa introduca o logica, ordine sau explicatie satisfacatoare. Dupa ce va ocupa postul de secretar, va participa direct, aflandu-se chiar in miezul celor mai importante evenimente dintre cele care vor avea loc. Astfel, il va cunoaste pe Cesare Borgia, pe care il va admira in mod deosebit, luandu-l ca model in realizarea celei mai celebre lucrari pe care a scris-o, Il Principe. In toti cei 14 ani, cat a ocupat functia de Secretar al Florentei, Machiavelli a intrat in legatura cu oameni politici de seama epocii lui. A avut intalniri oficiale cu popi, regi, imparati si principi a surprins in cele mai diferite ipostaze oameni stapani pe firele cele mai ascunse ale trebuirilor statului, dezvoltand inteligenta si imbogatind experienta.Pline de semnificatii sunt misiunile sale incepute in anul 1499 cand il gasim pe langa Caterina Sforza, contesa de Imola si Forli, intalnirile sale cu Ludovic al XII lea dar mai ales misiunea sa de la Urbino din anul 1502 pe langa Cesare Borgia care se prelungeste apoi timp de patru luni. Aceasta a reprezentat o buna ocazie pentru a-l cunoaste pe ducele Valentino, cum era numit fiul Papei , Alexandru al saselea. De asemenea, demna este si misiunea din anul 1507 la imparatul Maximilian, care ii prilejuieste cunoasterea Elvetiei, unor orase germane si de asemenea studiul Tirolului. La sfarsitul anului 1512 in Italia, evenimentele se precipita. Liga de la Cambrai, in care Franta se gasea alaturi de Papa si spanioli se desface. Apoi s-a constituit Liga sfanta, care avea un scop opus, avandu-l in frunte pe Iuliu al doilea care alaturi de spanioli, incepe lupta impotriva armatelor lui Ludovic al XII lea .In acelasi an revine la Florenta stapanirea Medicilor, machiavelli care fusese unul din secretarii Republicii si care colaborase activ la organizarea militiilor acestora a fost inlaturat , ba chiar suspectat de legaturi cu o conspiratie impotriva Medicilor. Inchis si torturat acesta este eliberat odata cu alegerea ca Papa al lui Leon al X-lea dar cu toate acestea a fost dat la o parte din viata publica si s-a retras din casa lui de la tara la San Casciane. Datorita acestui repaus fortat, intrerupt de putinele calatorii si repausuri la Florenta unde participa la conversatiile din gradina Ruccelai, s-a nascut Principele si discursurile, doua opere fara de care gandirea politica moderna ar fi fost serios vaduvita in dezvoltarea si fundamentarea sa stiitifica. Se spune ca in anii cuprinsi intre aceasta retragere fortata si revenirea in viata publica pentru scurt timp si cu misiuni secundare, in 1525 alcatuiesc perioada cea mai rodnica a vietii lui. Alaturi de celelalte doua lucrari mentionate mai sus, Machiavelli a mai scris si Decenalele Prime, Asinul de aur, Viata lui Castruccio Castracani, Matraguna, Belfagor arhidiavolul, Dialogul despre limba, Cantece de carnaval, Sonete si Bine, etc.Aceasta a fost fara indoiala un reprezentant stralucit al Renasterii si unul dintre acei oameni celebrii apreaciati drept titani ai gandirii , ai pasiunii si ai cuvantului alaturi de Leonardo DaVincii.Acesta a fost comparat cu un Columb al lumii etico-politice, datorita orizonturilor si directiilor de cercetare pe care le-a inaugurat. Se poate spune asadar ca el a fost primul ganditor care si-a indreptat atentia asupra societatii si a elaborat-o cu rigoare logica si distantare stiintifica. Machiavelli, asa cum precizeaza si el singur, nu si-a propus niciodata sa scrie tratate si povete care sa ramana fara nici o utilitate. A scris numai pentru a arata si a indica o cale de urmat pentru toti cei care nu stiu si ar dori sa stie.De aceea, el si-a elaborat un adevarat program, un gen de manifest. Principele, in special, poate fi considerat, intr-un anumit fel, un veritabil manifest politic. Potrivit lui Machiavelli, trebuie sa vedem lucrurile cu proprii nostrii ochi si sa respingem autoritatea. Si intr-adevar, va respinge prin urmare autoritatea, dar va citi cu atentie istoria. Antonio Gransci analizand opera lui Machiavelli avea sa conchida ferm Nicolo Machiavelli e uomo tutto della sua epoca el la sua scienza politica reppresenta la filosofia del tempo chetende alloranizzazione delle monarchie nazionali assolute.Dupa aceasta prezentare vom proceda la analiza lucrarii sale de capatai, Principele, pentru a prezenta republica si monarhia asa cum au fost ele zugravite de ganditorul florentin. O forma de guvernamant care sa se dovedeasca buna pentru toate locurile, timpurile si popoarele nu exista.In final, toate formele de guvernamant se reduc la doua monarhia si republica. Domnia uneia singure reprezinta tiranie, domnia tuturor libertatea, dar aceste doua forme sunt bune la acelasi popor, dar la locul si timpul lor. Dupa cum vom vedea, cele mai bune forme de guvernamant sunt cele mai simple, adica monarhia si republica. Am precizat mai sus ca republica este domnia tuturor, dar cu toate ca aceasta forma este usor de formulat, situatia se schimba atunci cand este vorba de realizarea ei. Daca aruncam o privire asupra populatiei unui stat vom desprinde doua mari clase cei care nu au nimic si muncesc numai pentru a trai si cei care au dar muncesc pentru a le spori sau macar pentru a le pastra. Prima clasa apartine proprietarilor sau a poporului, iar cea de-a doua reprezina clasa aristocratilor. In organizarea republicana, aceste doua clase vor lua parte impreuna la guvernarea statului. In aceasta situatie, nici una dintre cele doua clase nu va putea face nimic fara cealalta, interesele lor opuse tinandu-se in frau reciproc. In situatia in care se spunem, aristocratia ar deveni puternica, ea s-ar transforma intr-o tiranie ereditara a catorva familii, adica in oligarhie. Pe de alta parte, daca plebea ar deveni peste masura de puternica ar fi pus in pericol respectul legilor iar prin violenta ar duce statul la disparitie.De-a lungul timpului am putut observa ca, monarhiile propriu-zise sunt mult mai bune decat oligarhiile. De exemplu, intr-o monarhie, cand legile numai hotarasc se poate vorbi de existenta unei norme, daca guvernarea statului este exercitata de o singura persoana. Insa situatia se schimba radical, atunci cand la conducerea statului isi dau concursul vointele mai multor familii. Dicatand mai multe vointe se va ajunge foarte usor la anarhie, la anarhia clasei conducatoare. Am spus mai devreme ca preferabila oligarhiei este monarhia. Acest lucru poate fi inteles acum, deoarece, in cazul celei de-a doua forma de guvernamant statul va trebui sa indure patimile unui singur om, pe cand in cazul oligarhiei ar trebui sa suporte capriciile unei clase intregi. Nevoia echilibrului intre cele do...
Download