...biect relatiile dintre oameni, in care persoanele se afla in raport de egalitate.Exemplu raport de drept civil poate fi dreptul de proprietate in cazul in care cineva are un teren si o alta persoana ii incalca dreptul de proprietate. Ca urmare a acestei egalitati amindoua partile pot prezenta dreptul de proprietate.Raporturile patrimoniale sint relatii evaluabile in bani.Raporturile nepatrimoniale sint relatii care nu sint evaluabile in bani, ca de ex.dreptul la numedreptul la viatadreptul la reluare numelui de fata dupa divort.Legea fundamentala care reglemeteaza raporturile de drept civil este CODUL CIVIL, intrat in vigoare la 1. decembrie 1865.Un cod reprezinta un ansamblu de legi existente anterior, care pentru a fi mai usor aplicate au fost codificate intr-un cod.Codul civil roman a fost intocmit dupa modelul codului civil al lui Napoleon.Codul civil roman cuprinde 1914 articole, din care circa 1800 mai sint si astazi in vigoare.Raportul juridicEste relatia sociala cu caracter patrimonial sau nepatrimonail reglementata de norma de drept civil si care se naste intre persoane fizice sisau persoane juridice.Caracterele raportului juridic civileste o relatie sociala-animalele nu au capacitate de folosinta drepturi si obligatii.are un caracter volitional, pentru caexprima vointa legiuitorului raportul juridic exista daca partile isi manifesta dorinta in acest sensimplica manifestarea de vointa a partilor.3. este un raport de drept in care partile au o pozitie de egalitate juridica.Structura raportului juridicRaportul juridic are 3 mari componenteSubiectContinutObiect.Subiectele raportului juridic civil Persoanele fizice si persoanele juridice.Calitatea de subiect de drept presupune capacitatea civila. Aceasta este formata dincapacitatea de folosintacapacitatea de exercitareCapacitatea de folosintaEste aptitudinea generala a persoanelor de a dobindi drepturi si de a-si asuma obligatii.Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se deosebeste de cea a persoanei fizice prin aceea ca aceasta nu este generala si egala, ci este specifica fiecareia dintre acestea. O persoana juridica are doar drepturi si obligatii izvorind din scopul pentru care a fost infiintata, existind asadar principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanelor juridice.Dobindirea capacitatii de folosintaPersoana fizica dobindeste aceasta capacitate- de la nastere, ca regula- din momentul conceptiei copilului, ca exceptie, cu conditia insa de a se naste viu de interes major in cazul in care si acesta vine la mostenire.Persoana juridica dobindeste aceasta capacitate din momentul in care ia fiinta. Are o capacitate de folosire restrinsa chiar de la data actului de infiintare adica inainte de inregistrare, cit priveste drepturile ce se constituie in favoarea ei neindeplinirea obligatiilor necesare pentru ca persoana juridica sa ia nastere in mod valabil.Incetarea capacitatii de folosintapentru persoana fizica - la moartea ei - la declararea judecatoreasca a mortii.pentru persoana juridica in cazul dizolvarii.Dizolvarea poate avea locprin vointa persoanelor care au constituit-ode drept - la implinirea termenului pentru care a fost infiintata - in functie de realizarea sau de imposibilitatea realizarii scopului propus - in cazul scaderii numarului membrilor organizatiei sub limita stabilita de lege sau statut.In cazul dizolvarii, persoana juridica intra in lichidare.Capacitatea de exercitiuPresupune aptitudinea unei persoane de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii savirsind acte juridice.Persoana fizica dobindeste capacitea de exercitari depline la virsta de 18 ani. Pina la 14 ani este complet lipsita de capacitate de exercitiu. Intre 14-18 ani are capacitatea de exercitiu restrinsa, putind face singura acte de administrare, daca nu-i pricinuiesc vreo vatamare. Minorul care a implinit 16 ani poate dispune personal prin testament de jumatate din averea de care poate dispune un major. Minorul sub 14 ani raspunde de fapta sa producatoare de prejudicii daca a avut discernamint in momentul savirsirii faptei. Dupa 14 ani se prezuma ca minorul are discernamint si raspunde de fapta ce l-a prejudiciat pe altul.Majorii sint lipsiti de capacitatea de exercitiu in situatia in care sint pusi sub interdictie de catre instanta de judecata.Astfel persoanele fizice pot fipersoane deplin capabilepersoane cu ...
Download